de Simona Soare Ghișea şi Anca Flondor
Sindromul dispeptic (indigestia) reprezintă o asociere de simptome digestive, cum ar fi greața, hiperaciditatea, balonarea, regurgitația, sațietatea precoce, senzația de arsură și durerea retrosternală. Toate acestea apar în urma unor boli ale tractului gastrointestinal sau după ingestia anumitor alimente care nu sunt bine tolerate de organism. Cumulul de simptome se poate menține chiar și mai mult de șapte zile. Cum poate fi tratat sindromul dispeptic prin remedii naturiste, aflați de la prof. ing. Ana Maria Demetrescu (foto), fitoterapeut și nutriționist în cadrul Centrului de Nutriție și Sănătate SanSlim (www.cabinetnutritiesanslim.com).
Insuficiența renală, una dintre cauze
- Care sunt cauzele apariției acestui sindrom?
- Cauzele apariției sindromului sunt multiple, acestea fiind de ordin organic într-o proporţie destul de mică. Dispepsia de tip funcțional (nu s-a identificat nicio altă cauză organică) este cea mai întâlnită (circa 50%-70% dintre pacienți). Cauzele simptomelor abdominale pot indica începutul anumitor boli, cum ar fi ulcerul gastroduodenal, boala de reflux gastroesofagian, gastrita cronică, cancerul gastric, colonul iritabil, parazitozele intestinale (giardioza, oxiuroza). Pot exista și cauze extraabdominale: diabetul zaharat, hipertiroidia, insuficiența renală. De asemenea, consumul anumitor medicamente (antiinflamatoarele nesteroidiene, digitalicele care sunt utilizate în tratamentul afecțiunilor cardiace, corticoizii, antibioticele) poate conduce la sindrom dispeptic. În plus, stresul, excesul alimentar, alcoolul, fumatul, ingerarea alimentelor alterate sau nerespectarea regulilor igienico-sanitare şi de prelucrare termică sunt considerate alte cauze.
„Aplicați comprese calde cu bitter suedez în timpul durerilor”
- Cum se manifestă sindromul dispeptic?
- În funcţie de simptomatologie, sindroamele dispeptice se împart în patru categorii: dispepsia de tip ulceros se manifestă cu dureri în partea superioară a abdomenului, arsuri în gât (pirozis) şi alte simptome de tip ulceros (greață, vărsături); dispepsia de tip dikietic se caracterizează prin disconfort epigastric, sațietate precoce, lipsa poftei de mâncare, greață şi chiar vărsături; dispepsia de tip reflux constă în durere retrosternală (în spatele sternului), pirozis, regurgitaţii acide (din cauza refluxului conținutului stomacului care este acid) şi dificultăţi la înghiţire; dispepsia nespecifică, gazoasă sau aerofagia se manifestă cu balonare abdominală, eructaţii (cauzate de aerofagie - aer în stomac).
- În ce constă tratamentul naturist?
- Sunt indicate plantele cu proprietăţi carminative și bactericide sau speciile aromatice cu uleiuri eterice şi taninuri, care inhibă procesele fermentative: lichenul de piatră, anghinare, mărar, fenicul, maghiran, anason, cimbru, mentă, muşeţel, angelică, busuioc, roiniţă, salvie, șovârf, mătăciune, tei, ghimbir, obligeană, fructe de ienupăr, afin, mur, flori de gălbenele şi seminţe aromate (chimion, anason, fenicul, coriandru, angelică). Se prepară infuzii de plante, care se beau călduţe şi neîndulcite, înainte de mese. În faza acută, se bea o infuzie din fructe de păducel. La pacienţii cu durere retrosternală, recomand o cură de cinci zile cu anumite condimente neiritante (mărar, pătrunjel) şi sucuri de fructe (gutui, portocale), la care se adaugă suc de orz verde, suc de morcov şi o lingură de cărbune de tei. În timpul durerilor, puteţi aplica comprese calde cu bitter suedez, schimbate la intervale de 15 minute.
Roinița combate vărsăturile
- Ce proprietăți au plantele din compoziția preparatelor naturiste?
- Menta este bogată în mentol, iar frunzele acestei plante au efecte favorabile în calmarea vărsăturilor. Roiniţa și pelinul combat vărsăturile, iar valeriana are proprietăți sedative, acționând asupra sistemului nervos vegetativ. Obligeana calmează sistemul nervos, combate balonările, previne ulcerul stomacal, scade hiperaciditatea gastrică şi elimină stările de greaţă şi vomă. Ceaiul și uleiul de sunătoare pot scădea hiperaciditatea gastrică şi pot calma crampele stomacale, această plantă având excepționale proprietăți cicatrizante. Gălbenelele sunt, de asemenea, un cicatrizant de excepţie. Acestea au efect antiseptic şi antibacterian. Ca și uleiul de migdale dulci, preparatele fitoterapice pe bază de coada-calului neutralizează aciditatea gastrică, fiind un ajutor prețios în sindromul dispeptic. Salvia acţionează ca un pansament asupra mucoasei gastrice, iar mușețelul calmează durerile de stomac, având proprietăţi antiinflamatoare, anestezice şi dezinfectante.
Infuzia de mentă, indicată în balonare
- Cum se iau remediile naturiste și pentru cât timp?
- În cazul în care sindromul dispeptic se manifestă cu balonare, recomand infuzia de mentă, ce se prepară dintr-o lingură cu plantă uscată la o cană cu apă. Ceaiul se bea rece, 1-2 căni zilnic, până dispare disconfortul. Împotriva vărsăturilor, este indicată infuzia de roiniță preparată din 2 linguriţe cu frunze la o cană cu apă. Se beau maximum 2 căni cu ceai zilnic. Și pelinul este eficient. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă cu plantă la o cană cu apă și se bea în 3-4 reprize. Tinctura se realizează din 20 g plantă macerată timp de 8 zile în 100 ml alcool de 70 de grade. Se vor administra 15-20 de picături de 3 ori pe zi.
- Dacă pacientul are dureri abdominale și hiperaciditate, cum se administrează remediile fitoterapice?
- În caz de dureri, recomand obligeana macerată la rece sau sub formă de ceai, care se prepară dintr-o linguriţă cu rizom la o cană cu apă. Toată cantitatea se bea pe parcursul unei zile, în mai multe reprize. În hiperaciditate, se recomandă ceaiul de gălbenele (2 căni pe zi, pe stomacul gol) și cel de sunătoare (2-3 căni pe zi), maximum 3 luni cu o pauză de o lună. Se pot consuma și 2-3 căni cu ceai de coada-calului, înaintea meselor principale. Și salvia poate fi de un real ajutor. Ceaiul din această plantă se bea treptat, de-a lungul unei zile (2-3 căni cu infuzie). Uleiul de migdale dulci se administrează câte 20-30 de picături în fiecare zi, iar cel de sunătoare se ia câte o lingură seara şi una dimineaţa. Se pot lua câte 10 picături de tinctură de mușețel de 5-6 ori pe zi sau câte 10 picături de tinctură de rostopască de câteva ori pe zi.
Eliminaţi alimentele bogate în grăsimi
- În ce constă dieta indicată celor cu sindrom dispeptic?
- Pacientul va avea 4-5 mese pe zi, va mânca mai puţin şi mai des. Dacă vă confruntați cu sindromul dispeptic, puteţi consuma paste făinoase (fulgi de cereale) şi alimente sărace în grăsimi animale. Mâncați zilnic legume şi fructe fierte sau coapte. De asemenea, consumaţi suc de cartofi, iaurt şi polen uscat (o lingură rasă). Polenul se ia înainte de mese, după care se bea apă îndulcită cu miere. Este indicat să consumaţi supă de pasăre (crescută ecologic), în care adăugaţi rădăcinoase. Dacă aveţi o stare de greaţă, consumaţi o cană cu supă, în decurs de o jumătate de oră sau chiar o oră. Puteţi mânca şi carne slabă fiartă, cum este pieptul de pasăre, iar la garnitură mizați pe legume fierte, în special rădăcinoase. Este important să nu adăugați ulei şi niciun alt tip de grăsime (evitaţi carnea grasă). Mai sunt permise brânzeturile, în special cele maturate, dar nu caşcavalul, care este prea gras şi vă poate da arsuri. Este recomandată pâinea prăjită, făcută în casă sau din făină integrală. Evitați să mâncaţi legume și fructe crude, alimente grase sau prea procesate, carne grasă, carne tocată, mezeluri, unt, smântână. Băuturile se vor consuma numai la temperatura camerei sau calde.