de Roxana Istudor şi Adrian Barna
Pe lângă faptul că furnizează energie sub formă de calorii, alimentele aduc organismului vitamine esențiale și alți nutrienți, cu efect demonstrat asupra sănătății. Pentru a crește consumul de micronutrienți, multe țări își fortifică alimentele cu aceste substanțe, în procesul cunoscut ca biofortificare. Alături de modificarea genetică, dincolo de controverse, metoda a vădit efecte certificate asupra bunei funcționări a metabolismului.
„Supertomata” furnizează necesarul de vitamina D
O cercetare recentă, derulată în cadrul Universității Norwich, din Marea Britanie, a pornit de la realitatea că aproximativ un miliard de persoane din toată lumea suferă de deficit de vitamina D, prezentând, din acest motiv, risc crescut de a dezvolta o serie de boli. Așa a fost creată o „supertomată” modificată genetic, care aduce organismului necesarul de vitamina D și astfel ține la distanță afecțiuni ca Alzheimer, Parkinson sau unele tipuri de cancer. Pentru obținerea fructului s-a folosit o tehnică de editare a genelor cunoscută sub numele de CRISPR, care permite modificări precise ale ADN-ului, în anumite puncte, iar procedura a blocat acțiunea unei enzime care transformă vitamina în colesterol. Vitamina D îmbunătățește starea de spirit, imunitatea și somnul, acționând în tandem cu calciul. Oamenii pot absorbi acest nutrient esențial și prin expunerea la soare, dar aceasta vine cu riscuri. Studiul publicat de Nature Plants arată că o astfel de „supertomată” furnizează niveluri de vitamina D egale cu două ouă sau cu 28 de grame de ton. „Am demonstrat că se pot biofortifica tomatele cu provitamina D3 folosind editarea genelor, ceea ce înseamnă că ar putea fi dezvoltate ca o sursă durabilă pe bază de plante a acestei vitamine”, explică specialistul Cathie Martin.
Strategie pentru cartofi și ardei
Potrivit oamenilor de știință britanici, strategia de editare genetică ar putea deveni, de asemenea, o opțiune pentru alte culturi, cum ar fi cartofii și ardeii, inclusiv cei iuți. „Deficiențele de vitamina D afectează funcția imunitară și procesele inflamatorii și sunt asociate cu risc crescut de boli. Pandemia de COVID-19 a evidențiat problema insuficienței acestei vitamine, a impactului acesteia asupra funcției imunitare și asupra sănătății generale. «Supertomatele» îmbogățite cu provitamina D pe care le-am produs oferă o sursă atât de necesară, pe bază de plante, de «vitamina soarelui»”, afirmă cercetătorul Jie Li.
Orezul care produce… betacaroten!
Biofortificarea crește valoarea nutrițională a culturilor, fie prin reproducere selectivă, fie prin modificare genetică. În loc să adauge nutrienți la hrană după recoltare, ca în cazul fortificării alimentelor, plantele însele sunt modificate, astfel încât să producă acești nutrienți. Un alt aliment care a fost biofortificat manual este orezul auriu, modificat genetic pentru a conține niveluri ridicate de precursor al vitaminei A, betacaroten. Denumit Golden Rice, acest tip de orez a fost testat pentru prima dată pe teren în urmă cu peste 10 ani, dar controversele din jurul alimentelor modificate genetic au împiedicat adoptarea sa pe scară largă. Pentru ca acesta să fie acceptat, recoltele trebuie să fie similare cu tulpinile de orez utilizate în prezent. Genele GR au fost introduse în mai multe tulpini de orez, pentru a crea soiuri Golden Rice optimizate, adaptate la diferite medii. Pe de altă parte, dietele pe bază de orez sunt o cauză majoră a deficienței de micronutrienți. Deși acesta este un aliment de bază pentru aproape jumătate din populația lumii, inclusiv 90% din Asia, puținii micronutrienți pe care îi conține sunt localizați în stratul exterior al boabelor, care este îndepărtat în timpul proceselor industriale. În aceste condiții, după ani de cercetare și inserarea a trei gene, o echipă multidisciplinară de oameni de știință a reușit să creeze GR1, genă care modifică metabolismul plantelor de orez, astfel încât produc betacaroten, arată o lucrare publicată de Universitatea Harvard. Oamenii de știință au stabilit ulterior că doar 72 de grame de orez astfel modificat, pe zi, furnizează suficient betacaroten pentru a preveni deficiența de vitamina D a unui copil.
Cereale cu minerale și sare iodată
Fortificarea alimentelor de bază este o modalitate prin care anumite autorități naționale se asigură că populația consumă niveluri adecvate de micronutrienți. Pe o cutie cu cereale, de pildă, se poate observa „fortificat cu mai multe vitamine și minerale”, ceea ce înseamnă că acei micronutrienți au fost adăugați în timpul producției. Sarea iodată și laptele care conține vitamina D sunt exemple clasice de fortificare a alimentelor de bază. În Statele Unite, Autoritatea pentru Alimente și Medicamente (FDA) impune și reglementează fortificarea, pentru a preveni bolile cauzate de deficiențe de vitamine și minerale și pentru a restabili nutrienții care se pot pierde în timpul procesării alimentelor. Alte țări dezvoltate au programe similare, care s-au dovedit de succes pe direcția sănătății publice. Orezul auriu și alte culturi modificate genetic sunt supuse unui control de siguranță foarte riguros pentru a fi aprobate de autoritățile de reglementare precum FDA sau Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară.
Rapiţă cu vitamina E, sfeclă-de-zahăr cu un plus de fibre
În ciuda eforturilor, malnutriția continuă să fie un flagel pentru lumea în curs de dezvoltare, iar actuala criză alimentară este de natură să agraveze aceste sumbre statistici. Se estimează că cel puțin 3,1 milioane de copii mor în fiecare an și 161 de milioane au încetinit din creștere din cauza malnutriției. Una dintre soluții este considerată biofortificarea alimentelor. Există în prezent un număr semnificativ de culturi de bază asupra cărora se intervine cu această metodă. Multe dintre acestea sunt concepute pentru a furniza vitamina E din rapiță și boabe de soia, precum și de a exploata fierul din porumb. Conținutul de proteine este, de asemenea, un punct-cheie, malnutriția proteico-energetică afectează 25% dintre copii. Ca urmare, cercetători din toată lumea au conceput porumb, canola și soia cu cantități mai mari de aminoacizi esențiali, potrivit harvard.edu. De asemenea, culturi precum cartofii sau sfecla-de-zahăr au fost modificate pentru a conține mai multe fibre alimentare, o componentă cu multiple beneficii pozitive pentru sănătate, care apără organismul de creșterea colesterolului, a greutății corporale și a riscului de afecțiuni cardiovasculare.