de Roxana Istudor şi Carmen Bădulescu
Faima de tămăduitor a pătlaginei a străbătut veacurile și este la cote înalte și în lumea științei moderne. Această comoară a farmaciei naturii a fost considerată mereu un panaceu, „mama tuturor plantelor medicinale”, cu o mulţime de beneficii pentru sănătate și cu un potențial considerabil de tratare a unui mare număr de afecțiuni.
Previne infecțiile
Oamenii de știință consideră că pătlagina a existat de mii de ani pe lista vindecătorilor naturali, fiind utilizată încă din Antichitate în Europa și Iran, notează National Library of Medicine, din SUA. După ce a cucerit continentele americane, planta a fost adoptată rapid de populaţiile băştinaşe şi introdusă în medicina tradiţională. Nativii americani foloseau planta extern pentru vindecarea rănilor, reducerea inflamaţiei, oprirea sângerărilor puternice şi pentru calmarea înţepăturilor, arsurilor şi erupţiilor cutanate, iar rădăcina era transformată în pudră şi folosită ca antidot în cazul muşcăturilor de şarpe. Știința modernă a confirmat faptul că frunza de pătlagină are o capacitate intensă de extragere a veninului sau a altor substanţe toxice rezultate în urma muşcăturilor și înțepăturilor de reptile și de insecte. Totodată, pentru uz intern, nativii americani utilizau frunzele de pătlagină împotriva afecțiunilor respiratorii, urinare și digestive, beneficii confirmate de cercetătorii contemporani. Știința modernă s-a aplecat asupra proprietăților acestei plante atât de apreciate, testată de trecerea vremii, și au pus în evidență faptul că are un conținut remarcabil de vitamina A şi vitamina C, care susțin acuitatea vederii și stimulează imunitatea, prevenind infecțiile.
Atenuează tusea seacă
Pătlagina ajută la curăţarea sângelui, favorizează eliminarea toxinelor din sânge, vitaminizează şi mineralizează organismul. De asemenea, planta este redutabilă pe direcția tratării afecţiunilor respiratorii, de altfel una dintre cele mai dese utilizări tradiţionale a pătlaginei. Frunzele plantei sunt bogate în mucilagii, care exercită o activitate protectoare asupra căilor respiratorii, acoperindu-le cu un strat care reduce iritaţia ce provoacă tusea seacă. De asemenea, graţie faptului că are în compoziţie glicerină şi pectină, pătlagina exercită un efect benefic şi calmant asupra plămânilor, favorizând producerea unui mucus care ajută la ameliorarea disconfortului asociat multor afecțiuni. Potrivit literaturii de specialitate, planta este eficientă în cazuri de hemoptizie, astm, tuberculoză. Extractul de frunze s-a dovedit un tratament de succes al leziunilor pulmonare. Siropul de pătlagină este folosit pe scară largă în cazul afecţiunilor tractului respirator. Produsul poate fi achiziționat din magazinele specializate sau poate fi preparat în casă, punându-se la fiert 50 g frunze proaspete de pătlagină în două căni cu apă, timp de aproximativ zece minute. Se strecoară lichidul şi se adăugă trei căni cu zahăr brun, se aduce din nou la punctul de fierbere şi, imediat ce zahărul se dizolvă, se opreşte focul și se lasă să se răcească. Se iau câte una, două linguriţe cu sirop, când este cazul.
Restabilește echilibrul gastric
Studiată în detaliu, pătlagina a demonstrat un conținut semnificativ de tanin, substanță care asigură apărarea naturală a plantei și a cărei acțiune se extinde benefic și asupra metabolismului uman. Grație acestui aport, pătlagina are efecte antioxidante și antimicrobiene, potențial protector și terapeutic în condiții asociate cu deteriora- rea oxidativă. Ca urmare, se consideră că planta are potențial anticancerigen, ținând organismul la adăpost de stresul oxidativ, care favorizează instalarea multor altor boli cronice grave. De asemenea, pătlagina are efecte benefice în privinţa sănătăţii digestive, graţie conţinutului ridicat de mucilagii al frunzelor, care absorb toxinele din intestin şi contribuie la reducerea timpului necesar tranzitului intestinal. În paralel, planta are şi proprietăţi astringente, care oferă suport în tratarea gastritei şi colitei, ajutând la restabilirea echilibrului gastric şi tratând inflamaţiile stomacului şi intestinului. Taninul din compoziţia pătlaginei este redutabil pe direcția închiderii plăgii în caz de ulcer şi pentru crearea unui strat protector. La rândul lor, iridoizii şi flavonoizii din pătlagină au calităţi antispastice puternice şi pot ameliora crampele abdominale şi durerile de stomac, prin relaxarea muşchilor netezi. Astfel, planta este eficientă în cazuri de sângerări gastrointestinale superioare și inferioare, hematemeză (vărsături cu sânge) sau constipație, în special prin consumul de extract, potrivit ncbi.nlm.nih.gov. De asemenea, ceaiul de pătlagină oferă mai multe beneficii în susţinerea digestiei şi purificarea organismului şi contribuie la menţinerea funcţiei normale a ficatului. Ceaiul se poate prepara din trei frunze proaspete sau două linguriţe cu frunze uscate de pătlagină peste care se toarnă o cană cu apă clocotită. După zece minute de infuzare se strecoară și se consumă îndulcit.
De folos organismului în cazuri de epilepsie
Folosită din timpuri imemoriale împotriva unor afecțiuni neurologice, pătlagina a fost certificată ca un aliat al organismului în cazuri de epilepsie, fie singură, fie în combinație cu alte plante, fiind faimoasă în special în medicina tradițională persană. De asemenea, planta este un analgezic remarcabil, atenuând durerile de urechi, cu ajutorul picăturilor pe bază de plantă, care se găsesc în magazinele specializate, și având acțiune dovedită împotriva amigdalitei, prin gargară cu suc de frunze. O altă direcție de acțiune a formidabilei pătlagine este tratarea unor afecțiuni oculare, extern, sub formă de picături sau suc din frunze proaspete, eficiente în tratamentul afecțiunilor coroidei (membrana vasculară și pigmentară situată între sclerotică și retină), orbirea diurnă, conjunctivita și alte leziuni la acest nivel.
Face bine splinei
Extractul de pătlagină, sămânța sau rădăcina, sunt recomandate pe scară largă pentru acțiunea plantei de tonic hepatic și împotriva bolilor obstructive ale ficatului și splinei. În același timp, pătlagina este prescrisă ca tratament naturist în ulcer uterin, menometroragie (sângerarea în afara perioadei regulate a ciclului menstrual), sub formă orală sau vaginală. Pe de altă parte, datorită efectului diuretic, pătlagina are urmări benefice notabile în cazuri de retenție urinară, hematurie (urinare cu sânge) și dureri de vezică și rinichi. Se poate administra sub formă de infuzie, preparată din o lingură cu frunze uscate de plantă la 250 ml apă clocotită, care se menţine timp de 15 minute la temperatura camerei, acoperit, apoi se strecoară şi se bea pe stomacul gol, neîndulcit, cu 30 de minute înainte de masă. În paralel, deoarece conţin fier, calciu, potasiu şi vitamine importante, frunzele de pătlagină pot fi adăugate la orice salată proaspătă.