de Roxana Istudor şi Nicoleta Tudorie
Utilizarea rădăcinii de valeriană datează din Antichitate, planta fiind folosită inclusiv de Hipocrate pentru a trata durerile de cap, nervozitatea sau palpitaţiile inimii. Cu un astfel de istoric impresionant, tămăduitorul verde a intrat în atenția oamenilor de știință, care au lărgit spectrul terapeutic al acestui medic al naturii.
Remediu în cazuri de stres cronic
Utilizată din negura vremurilor ca remediu natural, valeriana a vădit numeroase proprietăți medicinale care i-au dus renumele până astăzi, când este folosită ca tratament de sine stătător sau adjuvant în diverse afecțiuni. Efectele terapeutice ale plantei sunt direcționate în principal spre reglarea impulsurilor nervoase din creier şi sistemul nervos. Cercetări extinse au pus în evidență faptul că valeriana poate fi un aliat al organismului în lupta cu stresul cronic și anxietatea. De asemenea, planta a demonstrat proprietatea de a atenua manifestările tulburării bipolare, fiind recomandată ca adjuvant în această afecțiune mintală. Pe de altă parte, valeriana este frecvent utilizată pentru tratarea crampelor uterine asociate cu menstruația abundentă și dureroasă.
Atenuează simptomele hiperactivității cu deficit de atenţie
Rădăcina de valeriană conţine o serie de compuşi care o fac să acţioneze ca un sedativ uşor, inhibând activitatea excesivă în partea creierului care procesează răspunsurile emoţionale puternice. În aceste condiții, planta a fost utilizată de-a lungul timpului pentru calmarea convulsiilor epileptice şi a hiperactivității cu deficit de atenţie. Planta este disponibilă sub formă de ceaiuri, extracte, tincturi, capsule, tablete şi uleiuri esenţiale. Administrată corect și constant, în dozele prescrise de un specialist, valeriana nu generează dependență. Din acest motiv, este și un excelent remediu împotriva insomniei, mai ales cea cauzată de factori precum schimbarea fusului orar sau munca în ture de noapte.