de Sorin Dumitrescu şi Adrian Pătrăuceanu
Fasolea este o leguminoasă foarte bogată în proteine, iar aceste proteine au o calitate înaltă. Conține cantități bune de fibre și minerale, precum: calciu, potasiu, fier, fosfor, molibden, mangan şi magneziu. În fasole se găsesc vitamine din complexul B, vitamina E și glucide care se absorb lent în corp. Fasolea neagră în special conține o cantitate mare de antioxidanți numiţi antocianine.
Reglează nivelul glicemiei
Fasolea este inclusă pe lista alimentelor recomandate de Asociația Americană a Inimii. Spre deosebire de proteinele animale, fasolea este o sursă de proteine superioară, datorită faptului că nu vine la pachet cu grăsimi saturate sau cu cantități mari de colesterol și sodiu. Consumată în cadrul unei diete sănătoase, fasolea îmbunătăţeşte vizibil valorile colesterolului. Un studiu a arătat că o jumătate cană cu fasole pe zi a dus la scăderea colesterolului total și LDL cu peste 8 procente, în două luni. Efectul a fost atribuit conținutului bogat în fibre din fasole. Un minim de 500 g fasole pe săptămână poate preveni obezitatea și poate regla nivelul glicemiei și al insulinei. Potrivit unui studiu efectuat în perioada 1999-2002, persoanele care au consumat fasole cu regularitate aveau valori mai mici ale circumferinței taliei, greutății corporale și tensiunii arteriale. Proteinele și fibrele din fasole contribuie la creșterea senzației de sațietate.
Scade riscul multor tipuri de cancer
Un studiu pe 35 de persoane obeze a arătat că dietele cu proteine din leguminoase au provocat cea mai mare scădere a greutății corporale, a masei de grăsime și a colesterolului total, comparativ cu alte surse de proteine. Carbohidrații complecși din fasole sunt digerați mai ușor, ceea ce înseamnă menținerea sațietății pe o durată mai mare de timp și reglarea glucozei din sânge și a insulinei după mese. Un studiu recent arată că fasolea, inclusă într-un regim cu un indice glicemic scăzut, poate îmbunătăți controlul glucozei sangvine, poate reduce presiunea arterială sistolică și poate preveni bolile coronariene. Un alt beneficiu impresionant al fasolei este cel din domeniul geriatriei, aceasta ajutând la creșterea speranței de viață. Consumul de fasole a fost, de asemenea, asociat cu un risc mai mic de cancer (de sân, de stomac, de rinichi, de prostată, colorectal) și boli cronice, datorită conținutului de antioxidanți - flavonoide, taninuri și compuși fenolici.
Înmuiaţi boabele cu câteva ore înainte de preparare!
Fasolea are un timp de gătire diferit, în funcţie de tip sau de culoare. Fasolea albă are nevoie de 45-60 de minute la fel ca fasolea pestriță. 60-90 de minute este durata de timp alocată pentru fasolea neagră, iar pentru prepararea fasolei roșii e nevoie de 90-120 de minute, acelaşi ca şi pentru fasolea roz. Nu se recomandă consumul de fasole bătută, ci boabele de fasole consumate ca atare, iahnia fiind forma cea mai frecvent întâlnită. Nu este indicat să adăugați bicarbonat la fierberea fasolei, deoa- rece acesta distruge conținutul de vitamine B. Pentru a o face cât mai gustoasă şi a elimina neplăcerile produse de apariţia gazelor intestinale trebuie urmate câteva recomandări. Boabele uscate de fasole trebuie înmuiate în apă cu sare câteva ore înainte de preparare, să fiarbă mai ușor. Clocotește apa și lăsaţi fasolea să fiarbă zece minute la foc iute, să distrugeţi toxina care provoacă durerile de stomac și gazele. De asemenea, în timpul fierberii sarea trebuie înlocuită cu o crenguţă de cimbru şi câteva boabe de piper negru. Fierbeţi fasolea boabe în două, trei rânduri de apă și clătiţi-o de fiecare dată când schimbaţi apa. Puneţi sare și legume acide, precum roșii, abia la final, când fasolea este fiartă. Acizii din legume întăresc boabele de fasole și se fierb mai greu. Folosiţi o oală sub presiune pentru a găti fasolea uscată mai repede.