Main menu

header

de Roxana Istudor şi Flori Pintea

Plantă de excepție, cânepa este de mare folos oamenilor, de la țesături la materiale de construcții și inclusiv la nivel de semințe, pe care cercetările oamenilor de știință le-au introdus în lista marilor aliați ai sănătății.

Utilă în scleroza multiplă

Mulți oameni consideră semințele de cânepă un superaliment, întrucât au un profil nutrițional bogat și oferă o serie întreagă de beneficii pentru sănătate. Bogate în proteine, fibre și acizi grași sănătoși, aceste semințe mici au efecte antioxidante și pot reduce simptomele a numeroase afecțiuni. De pildă, rezultatele unui studiu extins au evidențiat faptul că anumiți compuși din semințele de cânepă au efecte neuroprotectoare, planta fiind de folos în cazuri de Parkinson, Alzheimer, scleroză multiplă sau chiar tulburări convulsive în copilărie, potrivit medicalnewstoday.com. De asemenea, compușii antiinflamatori din semințele de cânepă pot fi de ajutor în cazuri de dermatită atopică și acnee, ambele fiind efecte potențiale ale inflamației cronice sau a deficienței de acizi grași, direcții pe care semințele de cânepă au o binecunoscută acțiune benefică.

Menține elasticitatea vaselor sangvine

Comunitatea oamenilor de știință consideră că acizii grași îmbunătățesc sănătatea inimii și reduc riscul unor probleme cum sunt aritmiile. Ca urmare, prezența în dietă a semințelor de cânepă, încărcate cu aceste substanțe, ajută la dilatarea arterelor și venelor și la menținerea elasticității pereților vaselor de sânge, scăzând tensiunea arterială și implicit riscul de insuficiență cardiacă. În același timp, seminţele de cânepă conţin toţi cei 21 de aminoacizi cunoscuţi, printre care şi cei opt esenţiali, care nu pot fi produşi în mod natural de organism. În aceste condiții, introducerea în alimentație a semințelor de cânepă reglează funcționarea glandei tiroide, scade nivelul inflamațiilor din organism și astfel sunt prevenite afecțiuni cronice ca sindromul metabolic, diabetul de tip II sau boala hepatică grasă nonalcoolică, notează Jurnalul European de Farmacologie.