de Roxana Istudor şi Carmen Bădulescu
Mediile forestiere promovează sănătatea oamenilor în multe feluri: pădurile ajută la reducerea stresului și la recuperare, îmbunătățind semnificativ reabilitarea psihologică și fizică. Acumularea dovezilor științifice în acest sens a generat un nou concept, cel de pădure a sănătății, ale cărui rezultate concrete au dus la proiecte de extindere.
„Ascultăm zgomotele naturii și privim fulgii de zăpadă”
În 2015, Finlanda a înființat primele păduri lângă centrele naționale de asistență medicală, ca parte a așa-numitului proiect „pădurea sănătății”. În peisajele din Sipoo, un oraș la nord-est de Helsinki, pacienții de la centrul local de asistență medicală sunt duși în drumeții ghidate în Parcul Național Sipoonkorpi. O pădure întinsă, de 18,5 kilometri pătrați, amplasată lângă centru, oferă fundalul pentru accelerarea recuperării, Guvernul finlandez fiind un puternic promotor al acestui tip de abordare pentru sănătate. Biologul Adela Pajunen a dezvoltat activități pentru pacienți: „În aceste ieșiri, ascultăm zgomotele naturii și privim fulgii de zăpadă, plantele, animalele, păsările, insectele și pietrele. Toate procesele firești ale lumii naturale”.
Ajută la tratarea anxietății, insomniei, durerilor cronice
Cercetările asupra acestei abordări i-au pus în evidență beneficiile. Un studiu publicat recent de Universitatea Helsinki, Institutul Finlandez de Sănătate și Bunăstare și municipalitatea Sipoo a demonstrat o creștere clinică semnificativă a bunăstării mintale a grupurilor de pacienți care au participat la drumeții ghidate. „Am măsurat efectele pozitive asupra sănătății mintale și în special stresul s-a dovedit puternic redus”, explică specialistul doctor Annika Kolster. Oamenii de știință din statul nordic consideră că o pădure poate ajuta la tratarea sentimentelor de anxietate, a insomniei și durerilor cronice, în combinație cu tratamentul medical. Din 2015, țara a înființat păduri lângă centrele naționale de asistență medicală din Hyvinkää și Kajaani, în 2020, proiectul a primit finanțare prin inițiativa GoGreenRoutes a UE, iar recent, două noi păduri ale sănătății au fost înființate în Lahti și Kouvola.
Alungă stresul şi epuizarea profesională
Datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că incidența îmbolnăvirilor și în general starea precară de sănătate au crescut în societățile urbanizate. Dat fiind faptul că practicile actuale de îngrijire a sănătății nu pot rezolva singure aceste probleme, a fost recunoscut la nivelul OMS potențialul pădurilor în îmbunătățirea sănătății umane. Cercetările asupra influențelor restauratoare ale naturii au fost dominate de două teorii: una pune accent pe reducerea stresului, cealaltă se concentrează pe recuperarea capacității de atenție. Rezulta- tele au arătat că pădurile pot ajuta atât la prevenirea bolilor care sunt mediate de procese psihologice, cum ar fi stresul, cât și la vindecarea epuizării profesionale.
Diminuează tensiunea arterială și ritmul cardiac, întăresc imunitatea
Marile zone verzi susțin activitățile și participarea socială, combătând astfel în mod eficient, fără medicație, unul dintre flagelurile lumii contemporane, singurătatea, factor de risc major pentru sănătatea a milioane de persoane. De asemenea, studiile raportează că pădurile ameliorează stările de dispoziție, concentrarea și performanța. Mai departe, activitățile în aceste spații ale sănătății produc schimbări pozitive în fiziologia umană. Cercetările au pus în evidență faptul că un program regulat de vizite în păduri poate scădea tensiunea arterială și musculară, precum și ritmul cardiac. De asemenea, acest spațiul verde extins îmbunătățește longevitatea. La acest rezultat contribuie faptul că pădurea are acțiune benefică demonstrată asupra sistemului imunitar și crește activitatea celulelor care luptă cu tumorile din organismul uman.
Favorizează exercițiile fizice
Excesul de greutate și lipsa exercițiilor fizice reprezintă amenințări grave la adresa sănătății publice în societățile urbanizate. Rezultatele cercetărilor recente sugerează că un mediu verde atractiv, cum este o pădure, sporește motivația pentru exerciții fizice și astfel generează numeroase beneficii pentru sănătatea fizică și mintală, indiferent de nivelul de intensitate, durata sau tipul activității întreprinse. De asemenea, pădurile sănătății au efect și împotriva unui alt flagel mondial de sănătate: diabetul. Concret, o serie de studii au evidențiat faptul că există indicii științifice ale scăderii nivelului glicemiei celor care au obiceiul de a face drumeții în pădure.
„Baze de terapie forestieră”
Dată fiind această acumulare de dovezi în sprijinul ipotezei că pădurile sunt aliați majori ai sănătății umane, mai multe țări occidentale au inițiat programe specifice - British Green Gym oferă oportunități de acțiuni în aer liber, în Japonia, sectoarele public și privat au instituit „baze de terapie forestieră” în acele păduri despre care s-a constatat, prin dovezi științifice, că persoanele care le frecventează manifestă îmbunătățiri ale stării de tensiune fizică și psihică și o profundă relaxare, iar la nivel mondial, există Abordarea One Health, lansată ca parte a răspunsului ONU la pandemia de COVID-19, care este centrată pe ideea că sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor și a mediului mai larg, inclusiv pădurile, sunt strâns legate și interdependente. Totodată, Uniunea Internațională a Organizațiilor de Cercetare Forestieră (IUFRO) a inițiat un proiect special privind pădurile și sănătatea umană, misiunea grupului operativ fiind aceea de a aborda în mod specific relația dintre păduri și sănătatea umană la scară globală. Tot mai multe autorități locale și companii folosesc terapia în păduri pentru îngrijirea sănătății angajaților lor.
Sondajele internaționale citate de Organizația Mondială a Sănătății au relevat faptul că desfășurarea activităților în păduri poate reduce simptomele tulburării cu deficit de atenție (ADHD) la copii
Furnizează 50.000 de specii de plante folosite în scopuri medicinale
Importanța pădurilor pentru societatea umană este enormă, iar sintetizarea câtorva date poate fi relevantă. Biodiversitatea pădurilor ajută la combaterea malnutriției și a bolilor pentru cele mai vulnerabile populații din țările în curs de dezvoltare. Hrana forestieră, de care depind aproape un miliard de oameni, potrivit celor mai recente estimări, oferă o plasă de siguranță în caz de penurie de alimente și atenuează insecuritatea alimentară și malnutriția. Hrana din pădure îi ajută pe oameni să supraviețuiască în vremuri de foamete, război sau secetă - de exemplu, hrana din pădure este cea mai importantă sursă de nutriție pentru persoanele care suferă de HIV și nu mai pot lucra. Pe de altă parte, pădurile oferă alimente care sunt sintetizate pentru valorile lor nutriționale și de promovare a sănătății, fructele de pădure și ciupercile fiind adevărați campioni ai antioxidanților și luptei cu o lungă serie de afecțiuni. În același timp, pădurile reprezintă bogate farmacii naturale - statisticile arată că pădurile furnizează aproximativ 50.000 de specii folosite în scopuri medicinale atât de comunitățile locale, cât și de companiile farmaceutice multinaționale.