de Elena Şerban

Pădurile de fag sunt locul preferat pentru una dintre cele mai cunoscute plante medicinale româneşti: limba-cerbului sau năvalnic. Specie de ferigă, aceasta se dezvoltă în zonele umbroase atât de colină, cât şi de munte.

Degajează căile nazale
De la limba-cerbului se folosesc, în scop terapeutic, frunzele, cu tot cu peţiol. Acestea conţin enzime, tanin şi vitamine, graţie cărora planta are efecte astringente, diaforetice (provoacă transpiraţia) şi diuretice. Bolile pulmonare pot fi mai uşor de vindecat dacă se bea constant infuzie de limba-cerbului. Acest preparat calmează tusea, degajează căile respiratorii, având reale proprietăţi expectorante.

Infuzia elimină diareea
Infuzia din frunze proaspete de limba-cerbului (o linguriţă cu plantă la o cană cu apă fiartă) se foloseşte cu succes şi în combaterea diareii, a febrei şi în caz de diureză scăzută. De asemenea, studii recente au dovedit că are şi acţiune colagogă (favorizează evacuarea bilei în duoden). De aceea, ceaiul este recomandat în obstrucţiile vezicii biliare.
Planta este utilizată nu doar intern, ci şi extern. Astfel, infuzia proaspăt preparată din limba-cerbului ajută la grăbirea vindecării rănilor, face un păr frumos şi îndepărtează seboreea.

Important!

- Cele mai multe principii active din limba-cerbului se pierd prin uscare, de aceea este indicat să fie folosită doar proaspătă.
- Înainte de a urma un tratament cu această plantă vorbiţi cu medicul de familie, deoarece conţine tiaminaze, ce distrug vitamina B1 din organism.