de Eugenia Golub

Conopida provine din Cipru şi este folosită la gătit de circa 2500 de ani. Pe lângă gustul bun, aceasta conţine şi nutrienţi esenţiali precum potasiu, magneziu, calciu, mangan, fier, cupru, zinc, fluor, caroten şi vitaminele B1, B2, B6 şi C. În plus, nu are colesterol şi nu conţine amidon. Este un aliment anticancerigen şi un bun detoxificant al organismului.

Scade colesterolul
Datorită lipsei de colesterol şi a unui indice caloric şi glicemic mic, conopida poate fi consumată cu încredere şi de persoanele care vor să slăbească sănătos. Dacă o includeţi în alimentaţia dumneavoastră de cel puţin trei ori pe săptămână, ea previne anemia şi creşterea tensiunii arteriale. De asemenea, are efecte benefice asupra inimii, preîntâmpină atacul cerebral, este un antireumatic eficient, energizant natural şi analgezic. În plus, scade nivelul colesterolului şi întăreşte sistemul imunitar. Datorită conţinutului de fosfor, conopida are un efect benefic asupra dentiţiei.
Enzimele care se găsesc în această legumă ajută la detoxificarea organismului. Dacă nu sunt eliminate la timp, toxinele pot duce la deteriorarea celulelor, ceea ce poate cauza cancerul. Aşadar, enzimele specifice, vitaminele şi mineralele din conopidă îi conferă acesteia proprietăţi antitumorale.

Contraindicată celor care suferă cu glanda tiroidă
Un alt component al conopidei este biotina, care este eficientă în combaterea mătreţii. De asemenea, dacă este consumată înainte de culcare, ea poate calma ticuri nervoase, precum scrâşnitul din dinţi, în timpul somnului.
Persoanelor care au probleme cu glanda tiroidă (hipertiroidia) le este recomandat un consum redus de conopidă deoarece predispune la apariţia guşei endemice.

Pont. Această legumă poate fi folosită gătită sau murată. Dacă o preparaţi cu multă grăsime îşi pierde toate proprietăţile benefice, de aceea este recomandat să fie fiartă sau gratinată. Dacă nu s-a folosit toată conopida la gătit, este indicat să se păstreze la rece, împachetată în folie, dar numai pentru scurt timp.