de Eugenia Golub

Pătlagina sau iarba-bubei, iarbă-grasă, iarbă-mare, limba-boului, limba-mânzului sau limba-oii, cum mai este denumită popular, creşte în toate regiunile ţării noastre, în special în zonele cu umiditate ridicată în sol.

De la această plantă se folosesc frunzele şi uneori şi rădăcina, pentru tratarea diferitelor afecţiuni, fiind bogate în vitamina K, mucilagii şi tanin. Are proprietăţi expectorante, emoliente, hemostatice, uşor astringente, antipruginoase, antidiareice, cicatrizante, depurative şi bactericide.

Calmează tusea
În medicina tradiţională, frunzele de pătlagină sunt utilizate pentru vindecarea de otrăviri, febră, răni şi afecţiuni ale prostatei. De asemenea, constituie un remediu excelent în ameliorarea furunculelor, ulcerului varicos, bolilor canceroase ale glandelor, abceselor, Zonei Zoster, bronşitei, diareii, arteriosclerozei, muşcăturilor de şarpe, astmului, răguşelii, ulcerului duodenal, hemoroizilor, guşei şi conjuctivitei.
Pentru tratarea tusei, crizelor de astm şi a bronşitelor se recomandă sucul şi ceaiul. Acesta din urmă este bun şi contra ulcerului gastric. Se consumă câte două căni pe zi. Dacă este combinat cu cel de cimbru, ajută la tratarea bolilor căilor respiratorii, iar gargara cu ceai de pătlagină e bună la tratarea laringitei.

Vindecă rănile şi furunculele
Terciul din frunze este util contra arsurilor, tăieturilor şi înţepăturilor de insecte. Pulberea de plantă constituie un remediu eficient în tratarea ulcerului gastric. Sucul de pătlagină e bun şi la vindecarea furunculelor şi a abceselor dacă este combinat cu frunzele mărunţite şi cu terciul din aceste frunze proaspete.