de Elena Şerban

În România, conopida este mult prea puţin utilizată comparativ cu potenţialul său benefic pentru sănătate, fiind folosită în special pentru prepararea sufleului, al unor excelente murături sau doar pentru gratinat.

Purifică ficatul
Conopida împiedică formarea celulelor canceroase şi, în cazul în care acestea s-au format deja, le elimină. La fel ca varza, cu care se înrudeşte, această legumă conţine izotiocianaţi şi sulforafan. Aceste două substanţe stopează evoluţia diferitelor forme de tumori. Efectele sunt foarte importante împotriva cancerului de sân, de colon, pulmonar, dar şi a celui ovarian sau de prostată.
Alt beneficiu al consumului de conopidă este acela că detoxifică ficatul. De asemenea, asigură o protecţie eficientă împotriva poliartritei şi îmbunătăţeşte funcţionarea sistemului cardiovascular. Din acest motiv, cardiacii e bine să mănânce cât mai des conopidă.

Este săracă în calorii şi potoleşte foamea
Această legumă nu îngraşă - are doar 20 de calorii la 100 g - şi este un foarte bun inhibitor al apetitului, fiind excelentă în diete. Printre beneficiile pe care le aduce conopida pentru organism se mai numără conţinutul ridicat de fibre (3,35 g la 100 g de legumă) şi laxative zaharoase, utile pentru stimularea tranzitului intestinal. Conopida albă conţine magneziu (11,16 mg), mangan - rar întâlnit în legume într-o cantitate aşa de mare (0,17 mg), calciu (22 mg) şi potasiu (178,1 mg).
Alte substanţe pe care le regăsim în minusculele, dar multele bucheţele ale conopidei sunt: vitamina C (46 mg la 100 g), vitaminele B1, B2, B3, B5, B6 şi B9 (toate în proporţii care o fac o adevărată şi naturală pilulă de complex B).

Poate fi violet sau portocalie
Deşi noi suntem obişnuiţi doar cu tipul alb de conopidă, aflaţi că aceasta nu este singura culoare a acestei legume. Grădinarii olandezi au reuşit în urmă cu circa 500 de ani să realizeze un sortiment violet, cu un gust asemănător fructelor de pădure, dar şi conopidă portocalie. Cea violet are, în plus faţă de cea albă, antocianii (care dau culoarea specifică fructelor de pădure), iar cea portocalie conţine o cantitate cu 25% mai mare de vitamina A. Şi dacă vi se pare că un broccoli seamănă cu o conopidă, nu vă înşelaţi. Pentru că în fapt broccoli este tot o conopidă. Diferă doar culoarea.

Reţetă: Bucheţele pané

Ingrediente: o conopidă de 600-700 g, 2-3 ouă, 4-5 linguri cu făină albă, sare, piper şi ulei (după gust).
Mod de preparare: după ce curăţaţi şi spălaţi conopida, puneţi-o la fiert, având grijă ca, în prealabil, să o rupeţi în bucheţele de mărime medie. Când a fiert pe jumătate, scoateţi-o din apă şi lăsaţi-o la răcit un sfert de oră. În acest timp bateţi ouăle, adăugaţi puţină sare şi o lingură cu făină. Presăraţi conopida cu sare şi piper (după gust), apoi treceţi-o prin făină şi prin ou. Prăjiţi apoi în ulei încins. Poftă bună!

De reţinut! 100 g de conopidă poate să acopere 77% din necesarul zilnic de vitamina C.