de Eugenia Golub

Napul e originar din Europa de Nord şi este folosit în alimentaţie încă din epoca primitivă. Are proprietăţi curative, conţine vitaminele A, B şi C, dar şi iod şi cupru. Se poate folosi atât crud, în salate, cât şi preparat, în supe ori ciorbe.

Susţine imunitatea
Napul ajută la stabilizarea sistemului nervos şi întăreşte imunitatea organismului. De asemenea, analizele de laborator au demonstrat că purifică sângele, măreşte debitul urinei, dar contribuie şi la tratarea acneei şi a eczemelor dacă este consumat în stare crudă.
Siropul din această legumă este un adevărat medicament împotriva guturaiului şi a durerilor în gât, având acţiune expectorantă. Pentru obţinerea sa se scobesc în mijloc câţiva napi şi se umplu cu zahăr. Din siropul care se colectează după câteva ore se iau patru linguriţe zilnic.
În caz de angină se pot folosi doi napi tăiaţi rondele şi fierţi timp de 20 de minute într-o cratiţă cu apă. După ce lichidul a fost strecurat şi răcit, se face gargară de câteva ori pe zi.
Afecţiunile căilor respiratorii se mai pot trata şi cu un magiun obţinut din această legumă. Aveţi nevoie de 100 g napi care se fierb într-un litru de apă sau lapte, timp de 15 minute. Pasta obţinută se îndulceşte cu miere şi se consumă patru ceşti pe zi.

Frunzele purifică sângele

De la nap se pot consuma şi frunzele proaspete, care ajută la refacerea sângelui, fiind bogate în clorofilă şi săruri minerale (calciu, fier, cupru). Această legumă se foloseşte şi pentru uz extern, ajutând la vindecarea abceselor, a furunculelor şi a panariţiilor. Pentru aceasta se coace un nap în cuptor, necurăţat de coajă, apoi se zdrobeşte până se obţine o pastă şi se aplică sub formă de cataplasmă pe locul afectat. Se fixează cu ajutorul unui bandaj şi se schimbă de două ori pe zi.

Pont! Rădăcinile de nap conţin zaharuri, proteine, lipide, săruri minerale (potasiu, calciu, magneziu, fosfor, fier, mangan, zinc) şi vitamine (în special B1, B2, C şi PP).