de Anda Postolache
Bolnavii de gută acuză dureri ale articulaţiilor, apărute „ca din senin”. Această afecţiune se manifestă, în general, la bărbaţii cu vârste cuprinse între 35 şi 55 de ani şi la femeile care au trecut de 45 de ani.
Carnea e de vină
Guta apare mai ales la cei care iau mese copioase, a căror deviză este „nicio masă fără carne”, şi la fumătorii înrăiţi, care au circulaţia periferică deficitară. De asemenea, se poate manifesta cu predilecţie la persoanele obeze sau care suferă de boli cardiovasculare.
Această boală este, în fapt, una de nutriţie, caracterizată printr-o disfuncţie metabolică. Ea poate fi ereditară sau dobândită pe parcursul vieţii.
Depistarea precoce, tratamentul alopat, respectarea unui regim alimentar riguros, precum şi o cură fitoterapeutică susţinută pot duce la întârzierea şi la combaterea complicaţiilor.
Sunt contraindicate fasolea, mazărea şi lintea
Profesor universitar doctor Constantin Milică, specialist în fitoterapie, recomandă persoanelor care suferă de gută un regim alimentar restrictiv, prin care se elimină din sânge uraţii ce se depun în diverse articulaţii şi determină crizele dureroase. Trebuie să se renunţe la alimentele bogate în purine precum: carne de porc, de vită, de vânat, de raţă, de gâscă sau de găină grasă, cartilaje, creier, mezeluri, slănină, paté de ficat şi conserve din carne. Dintre alimentele de origine vegetală se exclud fasolea boabe, mazărea, lintea, cafeaua, cacaoa, precum şi plantele bogate în acid oxalic, care se transformă în acid uric (varză, spanac, ştevie, sparanghel, rubarbă şi măcriş). Bolnavii de gută trebuie să renunţe şi la supe grase, ciorbă de peşte, ciorbă de potroace, fripturi la grătar, sosuri cu rântaş, grăsimi, prăjeli, peşte gras (afumat sau conservat), icre de ştiucă, icre negre, sardele, scrumbii, homari, pâine albă proaspătă, cozonac, franzele cu lapte şi ouă, unt topit, condimente şi fructe acre. Dintre băuturi se exclud ţuica, lichiorul şi şampania.
La desert optaţi pentru fructe bine coapte
Specialistul recomandă bolnavilor de gută să mănânce supe de legume, ciorbă de pui, sosuri albe fără piper şi fără ceapă prăjită, peşte slab, brânză de vaci, brânză de burduf, caşcaval, pâine integrală şi prăjită, mămăligă, salată verde, tomate, ardei gras, morcov, cartofi, ţelină, ridichi negre, ceapă verde, fasole păstăi, sfeclă roşie şi pătrunjel. Ca desert se pot consuma fructe proaspete şi bine coapte precum: mere, pere, cireşe, vişine, caise, portocale, lămâi, struguri, afine, fragi, coacăze negre, dar şi fructe oleaginoase (nuci, alune, migdale).
Adăugaţi mătase de porumb în fiertură
Pe lângă tratamentul alopat şi respectarea regimului alimentar, fitoterapia este de un ajutor nepreţuit. Profesorul Constantin Milică recomandă ceaiul din următorul amestec: frunze de mesteacăn, de frasin, de urzică vie şi de afin, flori de soc, de coada-calului, de coada-şoricelului, fructe de ienupăr şi de porumbele, rădăcini de brusture şi de pir şi mătase de porumb. Toate acestea se amestecă în părţi egale şi se prepară prin infuzarea unei linguriţe cu plante în 250 ml apă fierbinte. Se beau trei căni de ceai pe zi, timp de trei luni, cu pauză de o lună, iar dacă apar din nou manifestări ale bolii, tratamentul se reia.
Constantin Milică este profesor în cadrul Universităţii Agronomice „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi. Şi-a dedicat peste 50 de ani cercetării efectelor plantelor medicinale şi elaborării unor tratamente naturiste, puse în slujba sănătăţii. Peste 100 de produse fitoterapeutice ale sale sunt omologate la Ministerul Sănătăţii.
Pont! În gută pot da rezultate foarte bune masajele de drenare a limfei şi reflexoterapia.