de Cristina Cristache

Cedrul sau pinul siberian reprezintă frumuseţea şi mândria naţională a Rusiei, el fiind o comoară, un simbol al vigorii, sănătăţii, forţei, stabilităţii şi longevităţii. Nucuşoarele de cedru au fost exportate în Anglia chiar din timpul domniei lui Ivan cel Groaznic. De proprietăţile miraculoase ale arborelui s-au bucurat de-a lungul timpului babilonienii, care întrebuinţau uleiul la dezinfecţia templelor, druizii, preoţii antici, care tratau bolnavii cu ajutorul lui, chiar şi în Biblie, Dumnezeu îi învaţă pe preoţi cum să-i vindece pe oameni cu ajutorul cedrului, un copac vindecător şi de curăţare.

Grăbesc vindecarea abceselor
Medicina populară rusă a folosit pe scară largă nucuşoarele de cedru în tratarea multor boli. În provincia Enisei erau folosite în vremurile străvechi pentru tratarea abceselor. Miezul era făcut pastă, aceasta se întindea peste abces şi se bandaja punctul sensibil. Produsul înmuia abcesul şi grăbea colectarea puroiului. După ce rana era curăţată de puroi, se continua aplicarea pentru accelerarea vindecării.
Fructele arborelui de cedru conţin multe lipide, proteine, glucide, microelemente şi vitamine. Din acestea se poate obţine şi un ulei, care poate fi comparat cu uleiul de măsline.
Tărâţele, anumite părţi din coaja şi pulberea nucuşoarelor de cedru se pot folosi la pregătirea băilor de curăţare. Are un efect benefic pentru piele, mai ales pentru pielea crăpată de frig şi aspră. Cufundările în decoct de tărâţe şi pudră au acţiune calmantă asupra sistemului nervos.

Cataplasmele, utile în afecţiunile dermatologice
Nucuşoarele de cedru se folosesc atât sub formă de decocturi - două-trei linguri la un pahar, în tratarea inflamaţiilor membranelor mucoase din cavitatea bucală şi din alte organe - cât şi sub formă de cataplasme şi spălături, în cazul bolilor de piele precum lichen, piodermatoză, cancer, eczemă, dar şi pentru arsuri. Decoctul de coji se bea în cazul problemelor gastrointestinale. Cojile macerate în votcă se folosesc pentru a trata afecţiuni auditive, hemoroizi, osteohondroză sau artrită.

Tinctura, bună la artrită
O tinctură preparată din fructele întregi se foloseşte pentru tratarea artritei reumatoide şi gută, precum şi în disfuncţii metabolice şi avitaminoze. Reţeta e simplă: peste nucuşoarele întregi, nedescojite, se toarnă votcă. Se lasă şapte zile la macerat, se strecoară tinctura şi se consumă timp de două luni. Tinctura în vin slab se poate lua ca remediu pentru curăţarea sângelui, pentru probleme cu fierea, cât şi pentru litiaza hepatică şi biliară.

- Miezul nucuşoarelor are un efect benefic pentru dezvoltarea fizică şi mentală a copiilor şi adolescenţilor, iar consumul regulat duce şi la întărirea sistemului imunitar.