de Elena Nedelcu

Strămoşii noştri nu beneficiau, pe vremea lor, de multiplele facilităţi ale tratamentelor medicamentoase şi ale medicinei moderne, aşa că au învăţat să aprecieze şi să folosească ceea ce natura le oferea pentru a se menţine sănătoşi şi plini de vitalitate. Ei căutau remedii în orice şi transmiteau mai departe terapiile descoperite, unele dintre ele fiind folosite şi în zilele noastre. Cu toate acestea, totuşi puţini cunosc efectele binefăcătoare ale anumitor plante precum meiul, inul, cânepa sau chimenul.

Meiul previne indigestiile
Considerat de chinezi „regele cerealelor”, meiul reprezintă un aliment complet, bogat în proteine, fier şi fibre. În trecut, acesta era foarte popular, fiind consumat la aproape orice masă. Între timp a fost înlocuit cu cereale precum grâul şi porumbul, astfel că mămăliga tradiţională din mălai i-a luat locul celei din făină de mei.
Datorită cantităţii mari de fibre din compoziţie, meiul este un ajutor de nădejde în tratarea problemelor digestive. O dietă în care aţi introdus consumul de mei poate preveni şi trata indigestia cronică, ulceraţiile stomacale, constipaţia, balonările, greaţa, hiperaciditatea sau respiraţia urât mirositoare. În plus, meiul opreşte vărsăturile şi diareea, ajută la întărirea stomacului şi intestinelor şi domoleşte greţurile de dimineaţă. Fiind o sursă excelentă de fier, fibre şi vitamine din complexul B, meiul este recomandat celor care suferă de anemie sau sunt convalescenţi.
Pentru a beneficia din plin de calităţile nutritive ale meiului puteţi să vă începeţi dimineaţa cu un preparat foarte simplu. Fierbeţi cerealele, adăugând o parte de boabe la trei părţi de apă, timp de 30 de minute, într-o oală acoperită. La sfârşit amestecaţi timp de câteva minute, exact ca la mămăligă, pentru a căpăta consistenţa piureului. Meiul fiert îl puteţi servi la micul dejun, în loc de cereale cu lapte, adăugând stafide, nuci sau fructe uscate.

Chimenul vă scapă de greață
Pe vremea romanilor, chimenul era un aliment obligatoriu în dieta soldaţilor, deoarece îi proteja de boli infecţioase, anemie şi afecţiuni digestive. Era o sursă bogată de calciu, fier, proteine, vitamina C, magneziu, fosfor, potasiu şi zinc. Toate aceste beneficii s-au păstrat şi în zilele noastre, numai că acum chimenul este mai des folosit în prepararea produselor de panificaţie şi mai puţin ca medicament. Această plantă tradiţională, consumată sub formă de seminţe sau sub formă de ulei extras din seminţe, ajută la digestie, fiind extrem de utilă pentru tratarea tulburărilor digestive. Trei căni cu infuzie pe zi, în cure de trei săptămâni (cu pauză de zece zile şi apoi se reia tratamentul), pot vindeca gastrita. După numai câteva zile veţi simţi efectul calmant al chimenului, iar mucoasa gastrică va fi protejată. Puneţi într-o cană cu apă clocotită două linguriţe rase cu seminţe şi lăsaţi acoperit vreme de 15 minute. Strecuraţi şi beţi infuzia cât este caldă.
Dacă suferiţi de insomnie, seminţele de chimen vă ajută să aveţi un somn liniştit, neperturbat, iar femeile însărcinate pot scăpa de greţurile matinale cu doar o cană cu ceai dimineaţa pe stomacul gol. De asemenea, durerile în gât pot fi ameliorate cu ajutorul acestor seminţe.

Inul, bogat în Omega 3
Inul, cunoscut ca importantă materie primă pentru ţesături, era folosit în Egiptul Antic drept aliment şi remediu pentru diferite boli. Seminţele de in tratează problemele digestive, reglează nivelul colesterolului şi sunt un bun laxativ. Bogate în Omega 3, acestea sunt indicate în cazul bolilor de inimă, sindromului colonului iritabil, artrită sau menopauză. Tot datorită conţinutului important de acizi graşi esenţiali, seminţele previn formarea cheagurilor de sânge în artere, reducând astfel riscul de infarct şi de atac vascular cerebral. De asemenea, seminţele de in conţin acid linoleic şi lignină, substanţe care previn dezvoltarea celulelor canceroase.
Două linguri pe zi cu seminţe râşnite şi amestecate într-o cană cu apă la temperatura camerei, eventual şi cu o linguriţă cu miere, pot încetini apariţia cancerului de colon şi prostată. O serie de studii arată că seminţele de in protejează împotriva cancerului de piele şi previne metastaza de la piele spre plămâni.

Cânepa măreşte inteligenţa bebeluşilor
Seminţele de cânepă decorticată conţin 30% proteine, 41% grăsime şi 15% carbohidraţi, fiind un aliment de bază în dieta vegetarienilor. Acestea asigură un raport ideal de 3:1 între acizii graşi esenţiali Omega 6 şi Omega 3, menţinând vasele de sânge curate şi prevenind apariţia bolilor cardiovasculare. Pe lângă aceşti acizi, seminţele de cânepă mai conţin şi potasiu, magneziu, fier, zinc, calciu şi vitamina E. Femeile însărcinate, dar şi cele care alăptează ar trebui să ştie că, introduse în dieta zilnică, seminţele de cânepă pot scădea incidenţa naşterii premature, creşte greutatea copilului la naştere şi pot dezvolta inteligenţa bebeluşilor. Persoanele care suferă de diabet consumă liniştite seminţele de cânepă, deoarece acestea au un index glicemic scăzut, iar elementele nutritive echilibrează nivelul zahărului din sânge. Datorită conţinutului de acid gamma-linolenic, seminţele sunt indicate pentru tratarea simptomelor premenstruale şi ale menopauzei.

Atenţie! Cu toate că sunt naturale, sănătoase şi indicate pentru tratarea anumitor afecţiuni, seminţele de in nu sunt recomandate persoanelor care urmează un tratament medicamentos, deoarece pot influenţa absorbţia medicamentelor.

Pont! Persoanele cu intoleranţă la gluten nu trebuie să se ferească să consume mei, deoarece acesta nu conţine gluten.

Sfat! Uleiul de chimen negru, pe care îl puteţi achiziţiona de la orice magazin de profil, este benefic în caz de tuse, ameliorează afecţiunile căilor respiratorii, previne apariţia crizelor extreme de astm bronşic şi tuse convulsivă şi înlătură flatulenţa.