de Elena Şerban

Tot mai mulţi nutriţionişti recomandă evitarea uleiului de floarea-soarelui şi înlocuirea lui cu alte produse similare, dar cu calităţi nutriţionale deosebite. Uleiul de nuci de Macadamia, de măsline sau cel de porumb pot reprezenta alternative sănătoase la cel de floarea-soarelui, asta dacă intenţionaţi să pregătiţi salate, însă, pentru gătit şi prăjit, cea mai bună variantă este uleiul de palmier.

Normalizează tensiunea arterială
Uleiul de palmier se obţine din fructele unei specii de palmier tropical (Elaeis guineensis), originar din Africa. În forma lui originală este roşu, culoare datorată concentraţiei crescute de caroteni (vitamina A) şi tocoferoli (vitamina E). Este considerat cea mai bogată sursă de carotenoizi, fiind de 30 de ori mai bogat în această substanţă chiar decât morcovii. Datorită carotenoizilor, uleiul roşu de palmier are puternice efecte anticancerigene.
Însă, de departe, cel mai studiat şi mai cunoscut efect al carotenoizilor este acela de a fi precursor al vitaminei A. Din acest motiv, oamenii de ştiinţă consideră că uleiul roşu de palmier îmbunătăţeşte funcţia sistemului imunitar, protejează împotriva deficitului de vitamina A şi a unor forme de cancer.
Dacă este utilizat pentru prăjit, acolo unde este de altfel chiar recomandat, acest tip de ulei reduce riscul apariţiei trombilor sangvini şi a aterosclerozei, reduce nivelul de colesterol din sânge şi al trigliceridelor, creşte nivelul HDL (colesterolul bun), previne trombozele şi contribuie la normalizarea tensiunii arteriale.

Conţine acizi graşi importanţi
Un alt avantaj al consumului de ulei de palmier este acela că are în componenţă un amestec de acizi graşi sănătoşi: 10% acizi graşi polinesaturaţi, 40% acizi graşi mononesaturaţi şi 50% acizi graşi saturaţi.
Acidul palmitic, un acid gras esenţial saturat de tip Omega 6, este important pentru aportul de energie, ce nu creşte nivelul glicemiei sau al insulinei. Deşi este un acid gras saturat, el face parte din grupa celor care au efect benefic asupra organismului, îmbunătăţind profilul lipidic.

Cel mai bun pentru prăjit
Majoritatea uleiurilor îşi pierd calităţile în urma expunerii la căldură, lumină sau oxigen. Singurul care se comportă foarte bine, mai ales la temperaturi ridicate, este uleiul roşu de palmier. Mai mult, s-a demonstrat că, dacă este folosit la temperaturi înalte, nu modifică profilul lipidic al organismului. Un alt avantaj al acestui tip de ulei este acela că poate fi folosit la mai multe cicluri de prăjire, nu face fum şi nu miroase.
PONT. Uleiul de palmie,r utilizat simultan cu uleiul de peşte, îmbunătăţeşte nivelul de lipide şi de lipoproteine din sânge şi scade riscul de afectare cardiovasculară.

Păreri negative

La fel ca în multe alte situaţii, nu toată lumea este de părere că uleiul de palmier face bine organismului. Există păreri conform cărora acest ulei este nesănătos, deoarece conţine 45% grăsimi saturate, care cresc riscul de boli cardiovasculare şi al colesterolului rău. Grăsimile saturate sunt cele conţinute în slănină sau în grăsimile animale. De asemenea, e bine de ştiut că uleiul de palmier nu trebuie folosit exclusiv în alimentaţie, deoarece nu conţine o cantitate suficientă de acizi graşi Omega 3 necesară organismului, astfel că trebuie suplimentat cu ulei de peşte, de in sau de cânepă.

De reţinut! Temperatura până la care acest tip de ulei îşi păstrează intacte proprietăţile este de 230°C. Dacă este depozitat la o temperatură mai mică de 22°C, acest tip de ulei devine vâscos, aproape solid.

Ştiaţi că... tot mai multă lume foloseşte ulei de palmier pentru gătit? De altfel, din acest motiv, producţia anuală de ulei de palmier se ridică la aproximativ 40 de milioane de tone.