de Liliana Simidon
Infarctul miocardic se numără printre principalele cauze ale mortalităţii în lume, alături de cancer şi de accidente rutiere. Acesta nu este exclusiv la inimă, el putând să apară şi la nivel cerebral, abdominal sau pulmonar, dar cel mai des se petrece în zona cordului.
Fragilitatea arterelor se poate moşteni
Infarctul miocardic survine atunci când o arteră se obturează, iar fluxul sangvin nu mai trece spre ţesuturi sau organe, conducând astfel la moartea lor prin asfixiere, din cauza lipsei de oxigen. Nu se produce însă de azi pe mâine, arterele coronariene se îngustează în timp. Printre factorii favorizanţi ce pot conduce la acest lucru se numără factorii ereditari, stresul continuu, emoţiile puternice, alimentaţia şi nivelul ridicat al colesterolului. Factorii ereditari se referă la fragilitatea arterelor coronariene, lucru ce se poate transmite genetic.
Atunci când nivelul colesterolului creşte peste 220, se acumulează sub formă de lipoproteine (amestec de grăsimi şi proteine). Acesta se împarte în două categorii: cel ce are un conţinut mai mare de proteine (HDL) reprezintă colesterolul „bun”, iar cel „rău” este acela cu un conţinut mare de lipoproteine (grăsimi multe). Ca urmare a înmulţirii acestuia din urmă, apar probleme şi trebuie luate imediat măsuri.
Faceţi mişcare şi renunţaţi la sare
Lipsa de mişcare (sedentarismul) este, de asemenea, un factor dăunător pentru sănătatea inimii, şi nu numai, în special într-o eră în care automobilul şi liftul sunt folosite intens. Trebuie să începeţi să mergeţi cât mai mult pe jos, în special în parcuri sau în păduri, unde vă veţi recăpăta forţele.
Tutunul este un alt element de risc, chiar şi în cazul persoanelor tinere, acesta determinând îngustarea arterelor din cauza nicotinei. Lăsaţi-vă de fumat până nu e prea târziu! În acest caz, voinţa de fier este binevenită şi, dacă nu aveţi suficientă, ajutaţi-vă cu plasturi speciali şi dropsuri.
Hipertensiunea arterială - valori ale tensiunii ce depăşesc 160 mmHg cu 90 mmHg - poate duce la probleme deosebite de sănătate. Arterele se îngroaşă, îşi pierd flexibilitatea, iar inima „munceşte” mai mult pentru ca fluxul sangvin să ajungă în ţesuturi şi organe. De aceea, trebuie mers imediat la medicul cardiolog.
Obezitatea este, de asemenea, un factor ce contribuie la apariţia bolilor cardiovasculare. Supragreutatea favorizează o mare circulaţie a grăsimilor în sânge, ceea ce amplifică riscul de angină sau de infarct. În acest sens, primul pas ar fi renunţarea la sare, ce duce la absorbţia apei în ţesuturi.
Şi boala modernă, stresul, afectează direct inima. De aceea, trebuie să vă detaşaţi de problemele de la muncă şi să împărţiţi sarcinile casei cu restul familiei.
Mâncaţi zilnic ceapă, usturoi şi nuci
În ceea ce priveşte alimentaţia, aceasta s-a modificat foarte mult în ultimele decenii. Se consumă cantităţi mari de carne grasă, de grăsimi saturate şi de sare (folosită în special în prepararea mezelurilor), şi aceste lucruri duc la multe probleme de sănătate. Pentru a vă îmbunătăţi viaţa consumaţi zilnic cereale, seminţe de dovleac, susan, alune, migdale, peşte (chiar şi cel gras, căci ajută la fluidizarea sângelui) şi ulei extravirgin (presat la rece) de măsline, de seminţe de struguri sau de floarea-soarelui. Introduceţi în consumul zilnic ceapa şi usturoiul, campioni ai longevităţii, mere, roşii şi, în general, fructe şi legume, în salate, dar fără maioneză. Printre alimentele ce pot ajuta foarte mult la sănătatea inimii se numără şi soia. Spre exemplu, japonezii, care o consumă din belşug, sunt prea puţin expuşi la a face infarct, deoarece soia scade nivelul colesterolului „rău” şi poate reduce tensiunea arterială. Nucile sunt şi ele importante, pentru că menţin elasticitatea vaselor de sânge şi, totodată, pot preveni formarea cheagurilor - ar trebui să consumaţi zilnic 10-12 miezuri.
Fructele de pădure pot să păstreze supleţea vaselor sangvine, ce se pierde pe măsură ce se avansează în vârstă. Aşadar, faceţi de pe acum rezerve de afine, de zmeură şi de mure, pe care să le consumaţi oricât de des, căci pot fi o adevărată binefacere pentru sistemul cardiovascular.
Printre ceaiurile benefice în ceea ce priveşte prevenirea bolilor de inimă şi a infarctului se numără cele de păducel, de talpa-gâştei, de vâsc şi de valeriană.
ARJUN: şi-a dovedit eficienţa în angină, infarct miocardic şi postinfarct, cardiopatie ischemică dureroasă şi nedureroasă, în hipertensiune arterială şi hipercolesterolemii. Administrare: o capsulă de trei ori pe zi, timp de şase luni.
CALMOCARD: are proprietăţi cardiotonice, hipotensive, sedative şi antiaritmice, fiind de ajutor în tulburări cardiace cu substrat nervos şi în cazul oscilaţiilor valorilor tensiunii arteriale. Administrare: o capsulă de trei ori pe zi, pe perioade lungi, de peste şase luni.
CARDIOTONE: cum sugerează şi denumirea, întăreşte inima, fiind util în toate afecţiunile cardiovasculare şi circulatorii. Poate fi folosit cu succes în aritmii, insuficienţă cardiacă, dar şi în caz de valori crescute ale tensiunii arteriale. Administrare: o capsulă de trei ori pe zi, cel puţin şase luni.
Pont! Ciocolata cu procentaj de peste 75% cacao poate fi consumată zilnic (maximum trei-patru pătrăţele), pentru că are reputaţia de a scădea nivelul colesterolului şi de a reduce tensiunea arterială.