de Cristina Cristache
Boala inflamatorie pelvină este o infecţie generalizată a tractului genital superior feminin şi cuprinde: infecţia endometrului, a trompelor uterine, a ovarelor, a peretelui uterin ori a mucoasei uterine sau chiar a unor porţiuni ale peritoneului pelvin. Cunoscută şi sub denumirea de anexită, această afecţiune este destul de frecventă în cazul femeilor tinere şi active sexual. În apariţia bolii sunt adesea implicaţi germeni ce se transmit pe cale sexuală ca gonoree sau chlamidia. Alţi agenţi etiologici sunt bacteriile din flora bacteriană normală a colului uterin, ce pot genera afecţiunea în cazul unei imunităţi scăzute a femeii.
Fumatul, un factor favorizant
Avortul, chiuretajul uterin, biopsia endometrială, menstruaţia, irigaţiile vaginale frecvente, igiena precară, tampoanele intravaginale nesterile, alături de rapoarte sexuale cu parteneri multipli, fumat, dar şi expunerea excesivă la frig pot favoriza apariţia anexitei. Odată instalată boala, încep durerile abdominale, balonările, durerile de cap, febra, greaţa, voma sau ameţelile, secreţiile vaginale, tulburările de ciclu menstrual, dificultăţile de urinare şi durerile la contactul sexual.
Optaţi pentru pulbere de iarbă-mare sau coada-şoricelului
Formele uşoare se tratează şi cu remedii naturiste. Atunci când episodul infecţios este acut, însoţit de dureri foarte mari, febră, vomă, stare de rău general, este necesar controlul medicului specialist, care poate decide chiar spitalizarea pacientei. Tratamentul medicamentos se bazează pe administrarea de antibiotice, antiinflamatorii, analgezice, în schemele propuse de medicul curant, însă când afecţiunea este uşoară ori în cazul recidivelor frecvente, pacienta poate opta cu succes pentru un tratament alternativ naturist.
Pentru tratamentul intern, tinctura de propolis, asociată cu argilă, are efecte miraculoase. Administrată sub formă de ovule vaginale, acest antidot natural se foloseşte seara, la culcare, şi se ţine pe tot timpul nopţii.
În tratamentul naturist se pot folosi şi amestecuri din plante medicinale precum iarbă-mare, coada-şoricelului, creţişoară, drăgaică, gălbenele, urzică, muguri de plop, traista-ciobanului, cimbru, ienupăr, urzică moartă albă, năpraznic şi brânca ursului. Acestea pot fi preparate sub formă de pulbere fină dintr-un amestec de cinci plante, ţinută sublingual 10-15 minute, de patru ori pe zi, şi înghiţită cu apă plată, înainte de mese, macerat la rece din trei linguri cu amestec de plante la un litru de apă, câte un litru pe zi în trei-patru reprize (timp de macerare şapte-opt ore) sau amestecuri de tincturi din plante medicinale cu caracter antiinflamator pelvin.
Se recomandă esenţa de cimbru sau de ienupăr
Cel mai des recomandat ulei esenţial, datorită efectului antibiotic, este uleiul de cimbru sau de ienupăr, din care se iau câte două-trei picături de trei ori pe zi în miere. Nelipsită din casele dumneavoastră ar trebui să fie şi crema de gălbenele, ce are efect cicatrizant şi antimicrobian. Aceasta poate fi folosită pentru masarea mucoasei vaginale sau intravaginal, asociată cu granule de argilă.
Pentru un efect calmant, femeile afectate de boala inflamatorie pelvină mai pot apela la comprese pe abdomenul inferior cu biter românesc, 30 minute - o oră, precum şi la băile de şezut cu coada-şoricelului şi coada-calului, seara, cel puţin 20-30 de minute, timp de 21 de zile. Atenţie! Înainte de aplicarea compreselor cu biter se recomandă protejarea pielii cu cremă de gălbenele.
Fără tratament apar complicaţii iremediabile
Cel mai grav este că uneori nu există simptomatologie asociată cu anexita, iar femeia ajunge să depisteze boala doar după apariţia complicaţiei majore: sterilitatea. Aceasta intervine atunci când au existat episoade infecţioase repetate şi când boala s-a cronicizat. În asemenea condiţii creşte considerabil şi riscul apariţiei sarcinilor extrauterine.
