de Adela Stăncescu
Apreciat încă din Antichitate pentru valoarea sa terapeutică, alunul este cunoscut astăzi ca plantă medicinală datorită calităţilor sale energetice, tonifiante, nutritive şi digestive. Se găseşte în pădurile mixte din toată Europa, Asia Mică şi Caucaz, iar în ţara noastră creşte spontan în păduri, dar se cultivă şi în grădini.
Energizante şi tonifiante
Datorită conţinutului bogat în vitamine şi minerale, alunele de pădure au o valoare calorică şi energetică mare, foarte apropiată de cea a cărnii, dar sunt mai digerabile şi au o toxicitate mult mai mică spre deosebire de aceasta. Sunt o sursă importantă de aminoacizi, stimulează creşterea copiilor şi sunt un excelent tonifiant al sistemului nervos. Specialiştii le recomandă pentru neurastenie, stări stresante şi depresie. Persoanele care consumă alune nu fac nevroze avansate, deoarece se asigură concentraţia de potasiu necesară pentru odihnirea creierului şi activează neuronii scoarţei cerebrale şi centrii implicaţi în relaxarea psihică.
În plus, alunele vindecă anemia şi ajută persoanele aflate în convalescenţă, contribuie la întărirea capacităţii de concentrare şi sunt foarte bune în alimentaţia sportivilor sau a persoanelor care depun constant efort fizic.
Uleiul are funcţie antiparazitară
Fructele alunului de pădure au şi efect depurativ, antiparazitar şi emolient. Pentru eliminarea viermilor intestinali este indicat uleiul, obţinut prin presare la rece, din care se ia câte o linguriţă dimineaţa şi seara, timp de 15 zile. În aceeaşi doză este foarte util şi pentru scăderea tensiunii şi a infecţiilor respiratorii. Este recomandat pentru diabet şi pietre la rinichi, boli pulmonare, afecţiuni ale ficatului, tulburări de menopauză şi ale ciclului menstrual, precum şi pentru impotenţă şi hemoroizi.
Coboară nivelul colesterolului rău
Prin conţinutul lor bogat în vitamine şi minerale, alunele menţin sănătatea sistemului cardiovascular: întăresc celulele vaselor coronariene şi miocardice, scad riscul de infarct, stimulează înmulţirea celulelor sănătoase şi reglează nivelul colesterolului. Totodată au acţiune antivirală, anticanceroasă, stimulează activitatea ganglionilor limfatici şi favorizează producţia de interferon a celulelor imunitare. În acest sens, specialiştii consideră că la un consumator de alune leucocitele producătoare de interferon îşi intensifică activitatea de aproape 25 de ori, iar cancerul aflat în fază incipientă poate remite.
Vin de hac varicelor
Şi frunzele alunului sunt utilizate în scop medicinal. Acestea au proprietăţi vasoconstrictoare, astringente, antihemoragice, antiinflamatoare, cicatrizante şi dezinfectante. Sunt tonifiante venoase, utile pentru tratamentul varicelor şi al umflăturilor picioarelor, mai ales sub formă de infuzie, ce se prepară din 20 g frunze uscate la un litru de apă clocotită. Se lasă la macerat opt ore, se strecoară şi se beau două ceaiuri reci pe zi. Tot pentru afecţiuni circulare se pot folosi spălături locale şi comprese cu un decoct obţinut din 25 g frunze şi un litru de apă rece, ce se fierb 20 de minute la foc domol şi apoi se strecoară.
Pont! Alunele de pădure sunt indicate persoanelor care fac radioterapie şi chimioterapie.
Sfat! Prin consumul zilnic de alune, timp de un an, creşte apetitul sexual cu peste 35% la femei şi 25% la bărbaţi.
