Părul este cunoscut încă din anul 4.000 î.e.n. Iniţial, acest pom fructifer era cultivat în nordul Indiei, în Afganistan, Rusia şi China. Soiuri de pere au ajuns şi în Grecia, iar de aici s-au răspândit în restul Europei, datorită romanilor. Aria culturii părului s-a extins succesiv şi în America de Nord şi în Australia, iar mai apoi în toată lumea.
Conţin 95% apă
La pere, partea principală a fructului o constituie pulpa. Cantitatea de apă în aceste fructe aromate reprezintă aproape 95%, zahărul variază între 6,5% şi 15,2%. Perele sunt bogate în fibră, sunt, de asemenea, şi o sursă importantă de potasiu şi, deşi par foarte consistente, conţin puţine calorii (100 g de fructe dau organismului între 40 şi 80 de calorii). În schimb, sunt pline de vitaminele A, B1, B2 şi C şi de fosfor şi iod. Un alt aspect important îl constituie bogăţia lor în elemente bazice (potasiu, sodiu, calciu, magneziu şi fier).
Reglează activitatea intestinală
Perele conţin, de asemenea, o anumită cantitate de celuloză, ce constituie un factor stimulent pentru regularizarea activităţii intestinale. Aceste delicioase fructe sunt diuretice, depurative, laxative, remineralizante, nutritive, astringente, sedative. Parfumate, perele se pot consuma doar pentru gustul lor, dar şi pentru tratarea reumatismului, gutei, artritei, asteniei, surmenajului, anemiei, tuberculozei. Cu toate acestea, din cauza conţinutului ridicat de zahăr, fructul nu e recomandat diabeticilor. Alte calităţi ale perelor: acţionează benefic asupra plămânilor, eliminind febra şi excesul de mucus dat de răceală, calmează tusea, ajută la vindecarea colitei de putrefacţie şi a constipaţiei, ceea ce protejează organismul de cancer de colon, scad colesterolul şi alină afecţiunile aparatului cardiovascular.
Tratează colita de putrefacţie
Iată câteva recomandări şi reţete ce vor ajuta pe mulţi dintre dumneavoastră să se pună pe picioare după boală: - împotriva tusei date de răceală, beţi trei zile, în fiecare dimineaţă şi seara, câte un pahar de 200 ml cu suc de pere; - „marinaţi” câteva ore în oţet una sau două pere în coajă. Curăţaţi de coajă perele „oţetite” şi consumaţi-le împotriva indigestiei şi a alcoolismului; - zdrobiţi două pere „oţetite”, preparate ca mai sus, şi preluaţi sucul rezultat. Beţi încet acest suc dimineaţa şi seara timp de două zile, împotriva durerilor de gât şi ale dificultăţilor la înghiţire; - fierbeţi în apă, timp de 10-15 minute, 60 g de coajă uscată de pere (poate fi şi coaja proaspătă de la trei-patru pere). Beţi sucul rezultat împotriva dificultăţilor la urinare şi a urinării dureroase în cazul cistitelor; - în cazurile de colită de putrefacţie, consumaţi înaintea fiecărei mese, timp de o săptămână, câte o jumătate de kilogram de pere proaspete. Pe perioada de tratament şi două luni după tratament, regimul alimentar va fi exclusiv lacto-vegetarian, fără carne sau ouă. Dintre lactate se poate consuma doar iaurt.
Elena Şerban
Sfaturi - perele se coc cel mai bine după ce sunt culese. Pentru aceasta, ele trebuie păstrate în pungi de hârtie, la temperatura camerei, între două şi cinci zile; - dacă nu sunt consumate imediat, trebuie păstrate în frigider maximum cinci zile; - dacă le vreţi pentru gătit, perele trebuie ţinute într-o soluţie de apă şi zeamă de lămâie preţ de trei minute, pentru a se evita înnegrirea fructului.
