de Cătălina Tăgârţă

„Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi”, aşa spune un pasaj religios, şi este cât se poate de adevărat. Această plantă este recomandată în multe afecţiuni, printre care cele hepatice, bronşite, astm bronşic, anorexie, febră, gripă, amigdalită sau hipertensiune arterială.

Decongestionează traiectul respirator
Pentru tratarea bronşitei, de exemplu, bolnavul trebuie să ia o linguriţă rasă cu pulbere de isop de trei-patru ori pe zi, dimineaţa pe stomacul gol, cu puţină apă, şi apoi înainte de fiecare masă cu 15 minute. Tratamentul trebuie făcut minimum două săptămâni şi are puternice efecte antiinfecţioase, în plus decongestionează traiectul respirator şi amplifică imunitatea. Planta poate inhiba reflexul vomitiv, redă apetitul, vă scapă de balonare şi chiar induce o stare de bună dispoziţie.

Maceratul, eficient în gastrită
Sub formă de macerat, planta e indicată în caz de arsuri la stomac, gastrită sau gaze intestinale, dar poate fi şi un excelent adjuvant în schizofrenie. Maceratul se prepară după următoarea reţetă: se pune o lingură cu plantă mărunţită într-un pahar cu apă şi se lasă la temperatura camerei să macereze, de seara până dimineaţa, când se strecoară. Lichidul obţinut e bine să fie băut rece, câte două-trei pahare pe parcursul zilei, înainte şi imediat după mesele principale.

- Pentru depresie, astenie sau nevroză se consumă zilnic o jumătate de litru de macerat de isop îndulcit cu miere. Cura durează 21 de zile.