de Gabriela Niculescu
Din păcate, în ultima perioadă, din ce în ce mai multe mame se confruntă cu problema hipogalacţiei (secreţia unei cantităţi insuficiente de lapte în orice perioadă a alăptării), ce impune adăugarea de lapte străin sau alte alimente pentru a asigura dezvoltarea normală a copilului. Vestea bună este că unele plante le pot veni în ajutor, fără efecte secundare.
Cauzele hipogalacţiei sunt multiple
Laptele matern este principala sursă de hrană, ce asigură copilului necesarul zilnic de substanţe nutritive (proteine, vitamine, lactoză, substanţe minerale, factori antibacterieni, apă, grăsimi) şi anticorpi, din prima zi de naştere până în jurul vârstei de 6 luni.
Printre cauzele hipogalacţiei - fie primară (imediat după naştere), fie secundară (survine la un interval mai mare după naştere) - se numără: dezvoltarea incompletă a glandei mamare, anomaliile sânului (mameloane prea mari sau prea mici, mameloane scurte sau plate, ombilicate sau imperforate), vârsta, primiparitatea (prima sarcină), infecţiile (limfangite, galactoforite), travaliile lungi, epuizante, secţiunea cezariană, nutriţia deficitară a mamei, condiţiile psihosociale nefavorabile, o nouă sarcină ce intervine în lăuzie sau greşelile în alăptare.
Totodată, hipogalacţia poate fi produsă şi de cauze psihice precum lipsa de bunăvoinţă a mamelor care nu şi-au dorit copilul, de emoţii puternice sau de cauze endocrine, precum insuficienţa LTH sau cea tiroidiană.
Măresc natural producţia de prolactină
Pentru a nu avea influenţe asupra calităţii sau a gustului laptelui, implicit asupra bunăstării copilului, cele mai indicate tratamente ale hipogalacţiei sunt cele naturale. Specialiştii în nutriţie au demonstrat că plante precum anasonul-stelat, schinduful, feniculul, hameiul, chimenul turcesc sau verbina stimulează producerea într-un mod natural în organism a prolactinei, hormon ce declanşează şi menţine lactaţia la femeile care alăptează. Cele mai importante funcţii biologice ale prolactinei sunt activitatea lactogenică (declanşarea secreţiei lactate) şi activitatea galactopoietică (menţinerea producţiei de lapte).
Luaţi schinduf, anason sau fenicul
Anasonul stelat (Illicium verum) este dulce şi aromat. Dintre proprietăţile acestui fruct pot fi amintite: stimulent al secreţiei lactice, al funcţiilor pancreatice, al poftei de mâncare, este antispastic, carminativ, aromatizant, expectorant şi antihelmintic.
Schinduful (Trigonella foenum graecum) duce o luptă eficientă împotriva bolilor de piept şi a celor digestive, revigorează lehuzele, vindecă rănile, tratează ulcerele şi, bineînţeles, stimulează secreţia lactică.
Feniculul (Foeniculum vulgare) are calităţi stomahice, antitoxice şi măreşte lactaţia. Împreună cu mărarul se foloseşte şi în tratamentul colicilor. Se poate utiliza şi în curele de slăbire, datorită senzaţiei de saţietate pe care o conferă.
Sunt indicate hameiul, chimenul şi verbina
Hameiul (Humulus lupulus) are acţiune bacteriostatică, antispastică, diuretică, antiseptică, sedativă şi stimulează secreţia lactică.
Chimenul turcesc (Cuminum cyminum) măreşte lactaţia, ameliorează indigestia şi durerile de cap asociate, problemele de ficat, obezitatea, circulaţia deficitară şi acumularea de fluide. Mai are şi proprietatea de sedativ uşor. De asemenea, aroma sa combate extenuarea emoţională şi psihică.
Verbina (Verbena officinalis) se foloseşte nu numai ca stimulent al lactaţiei, ci şi ca plantă de leac împotriva durerilor de cap, în tratarea afecţiunilor aparatului digestiv, a sistemului circulator şi a organelor excretoare. Se recomandă şi în stări febrile şi intoxicaţii, dar mai ales în afecţiunile sistemului nervos.
Se iau ca atare sau în amestec
Plantele ce stimulează lactaţia pot fi consumate individual sau în amestec, sub diverse forme ce vă sunt la îndemână, cum ar fi ceaiuri, tincturi, infuzii, pulberi sau ca atare. Dozele zilnice nu sunt stricte şi diferă de la caz la caz. Perioada de administrare a tratamentului naturist poate fi până la apariţia lactaţiei în cantităţi normale sau până la sfârşitul perioadei de alăptare, în cazul în care lactaţia nu este suficientă.
- Secreţia lactată normală are, la două săptămâni de la naştere, un volum de 500 ml, iar la două luni de la naştere, 800-1.000 ml.
