de Anda Postolache

Arţarul (Acer platanoides) este un copac răspândit în toată Europa, găsindu-se atât în păduri, cât şi cultivat în parcuri şi grădini, oferind o umbră generoasă prin frunzişul său bogat.

Scad febra
În plan terapeutic, de la arţar se utilizează frunzele şi scoarţa, având proprietăţi antipiretice (de combatere a febrei) şi antiinflamatorii. În cazul febrei se pun frunze proaspete zdrobite pe tălpi, după care se iau nişte şosete mai lărguţe în picioare, ţinându-se astfel toată noaptea.

Antiinflamatoare şi răcoritoare
Bătrânii foloseau scoarţa şi frunzele pentru a trata încheieturile umflate. Zdrobeau puţină scoarţă şi câteva ramuri cu frunze, le înfăşurau în jurul umflăturii şi legau locul cu o pânză curată.
Şi pentru picioarele umflate din cauza unei activităţi venoase deficitare, când bolnavul simte picioarele grele, acest leac este folositor, având un efect răcoritor. Se introduc frunze de arţar în şosete şi se ţin pe laba piciorului fie noaptea, fie câteva ore în timpul zilei, când se ia un mic repaus atunci când intervin astfel de probleme.

Curăţă tenul
Pentru curăţirea tenului îmbâcsit se poate face o infuzie de frunze (la o cană cu apă clocotită se pun şase frunze şi se lasă zece minute la infuzat), folosindu-se în uz extern în loc de demachiant. Pentru tenul iritat sunt indicate frunzele strivite şi aşezate direct, ţinute pe piele 20 de minute.

• Frunzele de arţar au şi proprietatea de a regla activitatea vezicii biliare şi de a normaliza funcţia ficatului, utilizându-se pentru aceasta infuzia de frunze - se beau două căni pe zi.

Pont! Înţepăturile de insecte trec mai repede cu sevă de arţar sau cu frunze aşezate pe locul afectat.