de Gabriela Niculescu
Cânepa codrului face parte din familia Asteraceae şi este floră spontană în Europa. În România, aşa cum spune şi denumirea ei, se găseşte în zona pădurilor de deal şi de munte. Planta creşte până la 150 cm înălţime şi are tulpina de culoare roşiatică. Frunzele cresc opus şi sunt alcătuite dintr-o grupare de trei pe o codiţă. Această plantă este diuretică, antifebrilă, laxativă, emolientă, cicatrizantă, antibiotică, aperitiv-tonică, antihelmitică. De la cânepa codrului se recoltează frunzele înainte de înflorirea plantei, precum şi rădăcinile, care se spală bine, se taie rondele şi se aşază la uscat în locuri umbrite şi aerisite.
Antifebrilă, tonică şi vomitivă
Această plantă este recomandată în insuficienţă hepatică şi pentru tratarea constipaţiei deoarece cânepa codrului are efect diuretic, laxativ şi purgativ. Totodată, este antifebrilă, tonică şi vomitivă. Recent s-a constatat că are şi rol imunostimulant, sporind rezistenţa la infecţii.
De asemenea, este folosită în vindecarea unor boli de splină sau vezică biliară, datorită proprietăţilor sale. Anumiţi fitoterapeuţi o recomandă şi în tratarea gastritei acute şi a gripei.
Comprese şi spălături pentru dermatite
Cânepa codrului se recomandă în tratarea bolilor de piele, amenoree, erupţii cutanate, râie şi difterie deoarece are efect cicatrizant. Pentru uz extern, se folosesc comprese calde cu decoct de rădăcină mărunţită sau cataplasme din frunze strivite în prealabil. Cancerul de piele şi eczemele zemuinde se pot trata prin comprese şi spălături, cuperoza dispare sau se atenuează prin comprese, iar dermatitele infectate, reumatismul, rănile, tumori ale anusului, rectului şi vaginului şi parazitozele se ameliorează cu tratamente sub formă de comprese, spălături cu infuzie de plantă sau pulbere de plantă uscată aplicată local. Pentru viermi intestinali se fac clisme cu decoct.
E toxică în cantităţi mari
Consumată în cantităţi mari, această plantă produce intoxicare, care se manifestă prin diaree, tremurături şi vomă. Stabilirea dozei de cânepa codrului optimă pentru fiecare persoană depinde de anumiţi factori precum vârsta, starea generală de sănătate şi existenţa unor condiţii medicale. Până la momentul actual, studiile de specialitate nu au putut releva o doză zilnică sigură pentru organism. De aceea, trebuie să consultaţi un specialist pentru a vă recomanda dozele ideale afecţiunii dumneavoastră.
Ceai, decoct şi macerat
Infuzia din frunze de cânepa codrului se poate obţine foarte uşor din numai 30 g de plantă peste care se toarnă 1 litru de apă fierbinte.
Decoctul de rădăcină mărunţită se realizează prin fierberea a 30 g rădăcină la 1 litru de apă timp de patru minute.
Maceratul de rădăcină mărunţită se obţine din 40 g de rădăcină care se ţine într-o sticlă cu un 1 litru de vin alb timp de 12 ore. Se beau trei pahare pe zi între mese.
• Cânepa codrului este utilizată în industria farmaceutică la obţinerea unor medicamente ce măresc rezistenţa organismului la infecţii şi are acţiune terapeutică asemănătoare preparatelor din echinacea.
• Cânepa codrului este contraindicată femeilor însărcinate şi celor care alăptează, persoanele alergice la planta numită rugină (Senecio jacobala), la margarete sau la gălbenele şi persoanelor care se confruntă cu probleme la nivelul ficatului.
