de Mariana Borloveanu
- Leacuri mănăstireşti
Dintotdeauna oamenii au ştiut că cenuşa rămasă după arderea lemnelor trebuie cernută şi păstrată în ulcele de lut bine închise, pentru ca la nevoie să fie folosită ca medicament. Cea obţinută din lemn, coceni de porumb, paie de cereale sau frunze uscate are un înalt conţinut de calciu, magneziu, potasiu, zinc şi alte minerale esenţiale. Pentru a fi folosită ca leac mănăstiresc, cenuşa trebuie uscată sau amestecată cu apă şi ulei de la Sfântul Maslu. Maica Polixenia de la Mănăstirea Celic Dere îşi aminteşte că, în vremurile când nu se găseau atâtea medicamente, majoritatea bolilor se tămăduiau cu cenuşă: hipertensiunea, guta cu dureri, afecţiunile circulaţiei cerebrale, cardiopatia ischemică, hernia hiatală, artrita reumatoidă, înţepăturile de albine şi chiar muşcăturile de şerpi veninoşi.
Închide rănile varicoase
Cenuşa obţinută în urma arderii lemnului de tei şi mesteacăn constituie remediul cel mai sigur în calmarea durerilor puternice pe care bolnavii le au în cazul ulcerului varicos. Chiar dacă există răni deschise, care sunt extrem de dureroase, cenuşa va fi atât calmantă, cât şi vindecătoare. Pentru aceasta este nevoie de câteva lemne groase de tei şi de mesteacăn, pe care va trebui să le ardeţi până la obţinerea unei cenuşe foarte fine. Aceasta se lasă pe vatra pe care a ars, până la răcirea ei completă. Se iau patru pumni cu cenuşă rece şi se pun într-un vas de lut, peste cenuşă turnându-se 6 litri de apă de izvor clocotită (exclus apă cu clor de la robinet!). Se amestecă totul timp de cinci minute, după care se strecoară printr-un tifon dublu tot într-un vas de lut. Se introduce piciorul vătămat în acest amestec şi se ţine timp de o jumătate de oră. Dacă rănile sunt deschise şi durerile foarte mari, se vor ţine doar comprese pe zonele afectate, timp de 10-15 minute. Atât în tratamentul cu baie, cât şi în cel cu comprese, piciorul se va clăti cu apă rece de izvor doar după un sfert de oră de la aplicaţia cu cenuşă. Pentru reuşita acestui tratament este nevoie de un număr de 20 de şedinţe, pe parcursul a 20 de zile.
Diminuează lichidul de ascită din ciroze umede
Amestecând mai multe feluri de cenuşă se pot ţine în frâu hepatitele de tip B şi C şi se diminuează vizibil lichidul de ascită din cirozele umede. În primul rând avem nevoie de 20 de sâmburi de măsline verzi şi sâmburii de la 300 g de struguri negri. Întreaga cantitate de sâmburi se usucă la soare timp de o săptămână. În momentul în care sunt bine uscaţi se amestecă şi cu o lingură cu seminţe de cânepă, după care se macină totul într-o râşniţă manuală sau electrică. Între timp se ard (înăbuşit) crengi de viţă-de-vie uscată, veche de minimum un an, până când se obţine o cenuşă fină. După răcirea completă a acesteia, se amestecă foarte bine toate cele trei feluri de cenuşă, astfel încât să se obţină o pulbere omogenă. Pentru eficienţa tratamentului, acesta trebuie făcut timp de 30 de zile, după următoarea schemă: o zi da, două zile pauză. Se vor respecta cu stricteţe atât cantitatea (o linguriţă rasă), cât şi orele de administrare: 10:00 şi 16:00. Pentru persoanele cu greţuri persistente, pulberea se poate dizolva în 50 ml apă plată, îndulcită cu o linguriţă cu miere polifloră.
Ţine în frâu tensiunea
Medicamentele administrate în tratamentul hipertensiunii arteriale nu au fost dintotdeauna la îndemâna celor care suferă de această chinuitoare boală, motiv pentru care bolnavii din toate timpurile au folosit şi leacuri din bătrâni, în cazul de faţă, leacuri mănăstireşti. Pentru că pădurile de stejar sunt răspândite pe cele mai diversificate arii geografice, multe din popoarele lumii au adoptat ca tratament cenuşa din lemn de stejar. Pentru obţinerea acesteia se ard câteva kilograme de scoarţă de stejar foarte bine uscată. După ce aceasta se răceşte se iau cinci linguri cu cenuşa cea mai fină şi se adaugă într-un litru de apă clocotită, lăsându-se 24 de ore la decantat într-un loc răcoros. A doua zi se strecoară cu grijă apa de deasupra cenuşei, printr-un tifon dublu, astfel încât cenuşa să rămână pe fundul vasului. Lichidul obţinut se păstrează la rece, într-o sticlă de culoare închisă. Pentru reglarea tensiunii oscilante, dar şi pentru scăderea considerabilă a valorilor mari ale tensiunii arteriale se vor administra trei linguri cu acest lichid cu 30 de minute înaintea celor trei mese principale ale zilei, timp de o săptămână. În cea de-a doua săptămână se face pauză, iar în săptămâna a treia se repetă tratamentul din prima. Acest leac se poate repeta din două în două luni, cât este nevoie.
Pont! Cenuşa amestecată cu vin alb poate fi folosită în locul pastei de dinţi.
Luaţi un bidon de trei litri şi tăiaţi-l la jumătate. Opriţi partea cu capac, în care faceţi un orificiu cu ajutorul unui cui încins, apoi îl întoarceţi cu dopul în jos. Se ia un pumn cu cărbune din lemn de tei, proaspăt ars şi răcit, care se spală sub jet de apă rece, apoi se pune în bidonul întors şi se aşază sub robinetul pe care îl folosiţi. Astfel puteţi avea apă filtrată timp de 24 de ore.
Atenţie! În tratamentele cu cenuşă se foloseşte doar ulei de la Sfântul Maslu.