de Gabriela Bunea

Cunoscut şi sub denumirea de merişor, scoruşul de munte este o plantă lemnoasă sub forma unui copac înalt de 18-29 de metri, cu coaja netedă cenuşie, coroană sferică şi cu ramurile atârnate în jos. Planta creşte în păduri şi în zona motană, subalpină, dar poate fi întâlnită şi în regiunile deluroase şi sporadic la câmpie.

Fructele sunt bogate în vitamina C
Scoruşul de munte este considerat o plantă medicinală cu puteri vindecătoare miraculoase. Fructele scoruşului sunt nişte bobiţe de culoare roşie-portocalie, care conţin câte trei seminţe, sunt asemănătoare cu măceşele, au un gust acru astringent şi se folosesc în stare proaspătă sau uscate. Printre substanţele pe care le conţin aceste fructe se numără acizii organici, vitamina C, carotenoizi, tanin, ulei eteric, sorbită şi sorbină. Fructele mature se recoltează de la sfârşitul lunii septembrie până în prima lună a lunii noiembrie, luându-se ciorchinii în întregime. Scoruşele au proprietăţi diuretice, astringente şi antiscorbutice şi se folosesc la tratarea diverselor afecţiuni.

Perfect pentru copii
Afecţiuni datorate lipsei uneia sau mai multor vitamine din alimentaţie, care apar mai ales la copii, se pot trata cu această plantă. Ceaiul din boabe de scoruş este recomandat copiilor care au nevoie de un supliment alimentar vitaminizant. Pentru ca tratamentul să fie eficient, ceaiul trebuie băut zilnic, o perioadă de două săptămâni.
Pulberea din scoarţa copacului ori din flori sau fructe uscate se foloseşte la prepararea ceaiului pentru tratarea reumatismului. Fructele uscate se fierb timp de zece minute în apă, apoi se strecoară. Se beau două căni pe zi pentru tratarea acestei boli.

Adio tuberculoză!
Infuziile preparate din fructe uscate de scoruş sunt recomandate persoanelor bolnave de tuberculoză pulmonară, pentru a le calma simptomele, dar şi celor care suferă de bronşită, tuse, infecţii bacteriene şi virale sau pneumonii. Se vor bea două căni pe zi.

Alungă inflamaţiile ganglionare
Tinctura din fructe de scoruş este indicată bolnavilor cu infecţii ganglionare. Mod de preparare: puneţi într-o sticlă fructe proaspete de scoruş şi turnaţi peste ele alcool. Se lasă la macerat timp de zece zile, după care se administrează câte 50 ml de tinctură diluată în puţină apă. Tratamentul trebuie făcut de trei ori pe zi, înainte de mesele principale.

Eficient contra diareii
Decoctul din scoarţă de scoruş este recomandat pentru tratarea diareii, pentru ameliorarea durerilor stomacale, dar şi pentru spălături vaginale. Fierbeţi la foc mic două linguriţe cu scoarţă la o cană cu apă de 250 ml, timp de 20 de minute, şi apoi strecuraţi. Se pot consuma trei căni pe zi.

Precauţii şi contraindicaţii

Fructele proaspete de scoruş de munte pot cauza anumitor persoane diverse reacţii adverse, precum dureri stomacale, vărsături, senzaţie de greaţă, diaree sau leziuni renale. Consumul acestor fructe este interzis femeilor însărcinate sau celor care alăptează. În plus, stabilirea dozei optime pentru fiecare persoană depinde de anumiţi factori, precum vârstă, stare generală de sănătate şi existenţa anumitor boli.

Ponturi!
- Din fructele scoruşului de munte se pot prepara gem, compot marmeladă sau sirop;
- Prin fermentarea fructelor se pot obţine diverse băuturi, precum: must, vin, rachiu, oţet sau lichior;
- Scoruşul de munte este considerat un copac sacru, aşa că e bine să purtaţi o cruciuliţă mică din lemnul acestuia, pentru protecţie.