de Cristina Cristache
E bogată în vitaminele A, C şi K şi conţine în acelaşi timp calciu, fier, zinc, magneziu, mucilagii şi tanin. Supravieţuirea ei nu ţine cont de anotimp sau de temperatură, aşa că este mereu verde şi la dispoziţia celor care au nevoie de binefacerile ei. Pătlagina, căci despre ea este vorba, ne poate fi prieten bun pe timp de iarnă, mai ales că frigul îşi spune cuvântul şi ne îmbolnăveşte de răceli, tuse şi viroze respiratorii.
Indicată în dureri în gât
Dacă aveţi secreţii abundente ale mucoaselor, tuse, astm, bronşită şi chiar TBC, iată ce reţetă vă poate scăpa de ele: puneţi la fiert o ceşcuţă cu apă rece cu o felie de lămâie şi o linguriţă cu zahăr brun. După câteva clocote luaţi de pe foc şi adăugaţi o linguriţă plină cu un amestec din cimbru şi pătlagină. Se bea încet, cât mai fierbinte. În răceală, dureri în gât şi în piept sau tuse se pot bea trei-patru căni cu ceai de pătlagină zilnic.
Orice rană, cât de veche, trece
Un preot elveţian renumit pentru buna cunoaştere a plantelor spunea că frunzele fărâmate de pătlagină ar putea vindeca orice rană. Cele mai spectaculoase rezultate, spune acesta în cercetările sale, le-a obţinut în cazuri de ulcer varicos şi chiar cancer de piele. În practica populară, pe răni se punea zeama frunzelor strivite, iar pe umflături se puneau frunze de pătlagină opărite. Extern se poate prepara un unguent din ceară de albine, ulei de măsline şi frunze sub formă de praf, ce poate fi folosit în caz de furuncule, ulcere de gambă, înţepături de insecte, muşcături de câini sau de şarpe sau alte răni care se vindecă greu.
Îndepărtează problemele aparatului urinar
Dacă nu mai scăpaţi de infecţiile tractului urinar aveţi nevoie de pătlagină. Frunzele tinere, de primăvară, sunt ideale pentru a prepara o tinctură vindecătoare. Se umple un borcan cu frunze proaspete de pătlagină, fără a le îndesa, peste care se toarnă alcool alimentar, ţuică preparată acasă sau votcă, în aşa fel încât să le acopere. Vasul, bine închis, se lasă la macerat 15 zile, timp în care se agită de câteva ori pe zi. Apoi se strecoară, şi tinctura se păstrează la rece, în sticle mici, închise la culoare. Se iau câte 10-15 picături sau chiar o linguriţă diluată în apă. Acelaşi leac diluat în apă se foloseşte, sub formă de spălături bucale, şi contra durerilor de dinţi, a stomatitelor, faringitelor, laringitelor, aftelor şi a altor infecţii ale gurii.
Spuneţi adio neplăcerilor date de Zona Zoster
Zona Zoster este o maladie contagioasă, dureroasă şi supărătoare, care apare prin reactivarea virusului varicela. Acesta provoacă mâncărimi şi se manifestă prin apariţia unor vezicule cu lichid pe suprafaţa pielii. Frunzele de pătlagină proaspăt culese, bine spălate şi uscate într-un prosop curat pot fi puse direct pe răni sau furuncule, după ce s-a trecut peste ele cu sucitorul, pentru a lăsa zeamă. Remediul este util şi în caz de tromboză şi hemoroizi.
Faceţi gargară cu fiertură de pătrunjel
Supărătoarea tuse, de la cea uscată până la cea productivă, poate fi ţinută la distanţă cu ajutorul plantelor. Siropul de limba-mielului se prepară din o jumătate de cană cu frunze de plantă mixate cu o jumătate de cană cu apă pusă la fiert cu două căni cu miere, se dă în clocot şi se amestecă bine cu zeama a două lămâi. Acesta ar putea fi medicamentul de care aveţi nevoie. Dacă gustul nu vă place puteţi încerca un preparat din frunze de pătrunjel. Turnaţi două căni şi jumătate cu apă clocotită peste două linguri cu flori sau frunze uscate de turiţă-mare şi o lingură cu pătrunjel uscat. Acoperiţi vasul şi lăsaţi la infuzat până când amestecul se răceşte. Strecuraţi şi faceţi gargară cu lichidul astfel obţinut pentru a calma gâtul inflamat.
• Ceaiul fierbinte irită gâtul bolnav
Ponturi!
- Frunzele proaspete, amestecate cu sare şi aplicate la gât, vindecă guşa;
- Pentru TBC, strămoşii fierbeau în lapte frunze de pătlagină, pe care le aplicau pe pieptul bolnavului, iar rezultatele erau miraculoase;
- Tinctura de pătlagină poate fi folosită timp de doi ani de la culegerea plantei.
