de Diana Georgescu

Rolul acestora în viaţa şi în alimentaţia noastră nu este doar unul de îmbunătăţire a gustului alimentelor. Fiecare condiment este un mic panaceu care poate vindeca însă cele mai diverse boli, de la micile indigestii până la reumatism, gripă sau boli de inimă.

Piperul pune stomacul la treabă
Negru, alb, cu bobul lung sau roşu, piperul poate fi considerat regele neîncoronat al condimentelor.
Bucătăria asiatică îl recomandă pentru influenţele benefice asupra stomacului şi intestinului gros (prin stimularea tractului digestiv şi prevenirea gazelor intestinale, ferind organismul de flatulenţă şi balonare), dar şi pentru inhibarea dezvoltării bacteriene la nivelul tractului intestinal.
Folosit ca plantă medicinală, piperul negru este extrem de puternic în tratarea infecţiilor gâtului sau a guturaiului. Pentru aceasta se pun două-trei vârfuri de cuţit cu piper măcinat într-o cană cu ceai fierbinte de busuioc, mentă, cimbrişor etc. Se lasă câteva minute la infuzat, după care se bea cu înghiţituri mici.
În cazul tusei, într-o jumătate de litru de alcool alimentar se pun patru linguri cu piper negru măcinat, se lasă la macerat pentru minimum cinci zile, după care se filtrează. De câte ori va apărea senzaţia de tuse se va pune o linguriţă cu macerat într-un pahar cu apă, din care se va lua o înghiţitură. Terminaţiile nervoase a căror iritare generează tusea vor fi anesteziate, iar gâtul va fi dezinfectat. Acelaşi macerat poate fi folosit şi pentru calmarea durerilor reumatice, prin masarea zonelor afectate.
Pentru tratamentul inflamaţiilor rinichiului, medicina tradiţională chineză recomandă ca într-un ou de găină proaspăt, care a fost găurit, să se introducă şapte-zece boabe de piper alb. Se astupă gaura cu făină umezită, care să formeze un mic dop. Se înveleşte oul într-o hârtie umedă şi se fierbe în abur, folosindu-se o sită plasată deasupra unui vas cu apă clocotită. Oul trebuie să se întărească, după care se consumă cu tot cu piper. Cura se repetă de două ori pe zi (la copii doar o dată), timp de zece zile. Dacă este nevoie, terapia se poate relua după trei zile de pauză.

Coriandrul scade colesterolul
Supranumit „pătrunjelul chinezesc”, coriandrul este o plantă aromatică de la care se folosesc frunzele proaspete şi seminţele, pentru a da savoare fripturilor, peştelui, supelor sau salatelor.
Consumat cu regularitate, el are efecte benefice asupra nivelului de grăsimi din sânge. Cercetătorii au constatat că nivelul crescut al colesterolului şi trigliceridelor poate ajunge la valori normale prin includerea zilnică în dietă, având, astfel, rol de protecţie în cazul persoanele predispuse la boli cardiovasculare.
Coriandrul este bogat în siliciu, acid linoleic, taninuri şi vitamina C, care au efecte tonifiante şi stimulante asupra organismului. Este recomandat persoanelor care acuză oboseală cronică, astenie, stări anxioase şi depresive.
Datorită uleiurilor esenţiale, acesta contribuie la stimularea secreţiilor digestive, favorizează eliminarea gazelor intestinale şi calmează durerile abdominale. Este recomandat şi în tratarea diareii.

Cardamomul ajută la reglarea digestiei
Cardamomul este un condiment originar din India, cu seminţe de culoare verde sau brun-negricioasă, care sunt cuprinse într-o păstaie. Aroma lor seamănă cu cea a unui amestec de eucalipt, camfor şi lămâie.
Egiptenii mestecau seminţele pentru a-şi parfuma respiraţia, iar grecii şi romanii le foloseau la prepararea parfumurilor. Arabii îl consideră un condiment tradiţional (denumit „hell”), folosit în aromatizarea cafelei şi a dulciurilor cu cacao. În bucătăria indiană, el este unul dintre condimentele de bază, fiind nelipsit la fripturile de peşte şi de miel, în mâncărurile cu orez şi carne, precum şi la deserturi sau băuturi.
Are efecte de înviorare a întregului organism şi de reglare a tranzitului intestinal, fiind unul dintre cele mai sigure şi mai bune stimulente digestive. Cei care au o digestie mai lentă vor lua, cu zece minute înainte de masă, câteva seminţe pulverizate. Cardamomul ajută la stoparea vomei, eructaţiilor şi a regurgitaţiilor acide, acţionează asupra splinei, stimulează mintea şi inima.
Un vechi text medical arab recomanda ca „bărbatul care ejaculează precoce trebuie să ia un amestec din fructul de cardamom şi nucşoară dizolvate în miere”.
Fitoterapeuţii, care l-au supranumit „sămânţa dragostei”, au remarcat efectele lui afrodiziace atât la bărbaţi, cât şi la femei, de ameliorare a potenţei masculine, de revigorare a libidoului.
În cazul impotenţei sau frigidităţii se amestecă două vârfuri de cuţit cu pulbere de seminţe de cardamom cu două gălbenuşuri şi două linguriţe cu miere lichidă, după care se consumă cu înghiţituri mici. Se repetă administrarea până la obţinerea efectului dorit.
Tinctura de cardamom, obţinută prin macerarea timp de şase-opt zile a 10 g pulbere şi 90 ml alcool de 70 de grade, consumată câte 1 ml de trei ori pe zi, cu puţină apă, se recomandă în impotenţă, frigiditate, oboseală, aerofagie sau digestie lentă.
Seminţele de cardamom au şi un efect încălzitor, benefic în tratarea răcelilor, tusei sau bronşitei, mai ales când acestea sunt însoţite de frisoane. Se iau 4 g cardamom, 2 g ghimbir şi 2 g boia iute (toate măcinate foarte fin), se amestecă cu patru linguriţe cu miere şi se consumă, în trei porţii, cu 15 minute înainte de mese.

Cuişoarele sunt un puternic dezinfectant
Cuişoarele sunt necesare la conservarea aproape oricărui aliment. Un singur fruct pus într-un preparat de carne îi va prelungi termenul de valabilitate cu 24 de ore.
Tot ele combat o multitudine de boli infecţioase. În cazul colitei de putrefacţie sau disfuncţiilor biliare se pun în salatele de fructe unul-două vârfuri de cuţit cu cuişoare măcinate. Se fac cure cu astfel de salate, mâncate înainte de fiecare masă, timp de o săptămână.
Cei care suferă de balonare vor lua un vârf de cuţit cu pulbere înainte şi după mese. Pentru a preveni răcelile se mestecă zilnic unul-două cuişoare, iar pentru durerile de măsele, un efect imediat de calmare se obţine prin pisarea unui cuişor şi punerea lui pe dintele afectat.
În cazul mâncărimilor de piele sau al pişcăturilor de insecte se amestecă pulbere de cuişoare cu apă, până se obţine o pastă, care se aplică pe zona afectată.

• Seminţele de cardamom se administrează cu prudenţă în cazurile de ulcer gastric sau duodenal.

Ponturi pentru a păstra aroma
- Nu cumpăraţi pachete mari cu condimente, pentru că, odată cu trecerea timpului, îşi vor pierde calitatea, prin evaporarea uleiurilor volatile pe care le conţin;
- Depozitaţi-le în locuri răcoroase şi uscate din bucătărie. Căldura şi razele soarelui descompun uleurile importante, afectează aroma şi deteriorează antioxidanţii;
- Cumpăraţi-le sub formă întreagă, pentru ca ele să îşi păstreze calităţile cât mai mult timp.

• Piperul negru nu este recomandat în cazul gastritei hiperacide, hipertensiunii, stărilor de nervozitate sau ale celor inflamatorii acute.
• Nucşoara este o soră a scorţişoarei, care stimulează digestia şi este un excitant uşor. În doze mai mari are efecte de calmant şi somnifer.