de Daniela Anton
Napul este o plantă medicinală cunoscută şi utilizată încă din cele mai vechi timpuri. Are miez dulce-picant şi poate fi consumat fiert sau în stare proaspătă. Comestibile sunt şi frunzele, care se prepară la fel ca şi frunzele de spanac.
Purifică sângele
Rădăcina napilor conţine, printre altele, vitaminele A, B, C, dar şi minerale (calciu, fier şi cupru). Aceste elemente contribuie la stabilizarea sistemului nervos şi întăresc imunitatea naturală a organismului. Studii recente au demonstrat că napii purifică sângele şi măreşte debitul de urină. Mai mult, constituie un adjuvant excelent în tratarea acneei şi a unor eczeme.
Scad tensiunea arterială
Proprietăţile diuretice ale plantei fac ca aceasta să fie un excelent remediu pentru tratarea litiazei urinare urice, a cistitei, dar şi a gutei. În medicina tradiţională, frunzele de nap se întrebuinţează ca remediu împotriva gutei şi artritei, pentru că elimină acidul uric din organism.
Mai mult, nutriţioniştii au constatat că napii sunt buni în tratamentul bolilor de inimă, a anginei pectorale, cât şi pentru scăderea tensiunii arteriale. Consumul de napi diminuează şi riscul apariţiei obezităţii sau a diabetului zaharat. Pentru terapie se folosesc atât rădăcina, frunzele, dar şi seminţele napilor.
Diminuează efectele post-iradiere cu substanţe radioactive
Napul conţine cantităţi importante de vitamine din gama B, precum B1, B2 şi B4, care combat stresul, anxietatea, dar şi depresia. Pentru refacerea puterilor în caz de oboseală sau epuizare este recomandat următorul leac: într-un vas de 1,5 l se taie mărunt patru-cinci frunze de napi, câte cinci frunze de coacăz negru, de vişin şi zmeur, câteva frunzuliţe de mentă sau melisă (roiniţă) şi o linguriţă cu ceai verde. Peste amestecul de frunze se toarnă 1,2 l apă fierbinte, apoi se infuzează acoperit timp de 15 minute. Efectul pozitiv apare destul de repede, după consumarea unui pahar cu ceai. De asemenea, pentru diminuarea efectelor postiradiere cu substanţe radioactive, ale infarctului sau ale accidentului vascular-cerebral, zilnic se adaugă în ceai din plante patru-cinci frunze de napi.
Cataplasme pentru furuncule
Extern, napul este utilizat pentru tratarea abceselor şi a furunculelor. Se coace în cuptor un nap spălat, dar necurăţat de coajă, se zdrobeşte până la obţinerea unei paste şi se aplică sub formă de cataplasmă. Se fixează cu ajutorul unui bandaj. Se schimbă cataplasma de două ori pe zi.
Siropul este indicat în afecţiunile respiratorii
Napul are proprietăţi expectorante deosebite, fiind recomandat în tratarea bronşitei şi pentru calmarea tusei. Ca remediu pentru aceste afecţiuni se foloseşte siropul de nap. Se scobesc câţiva napi şi se umplu cu zahăr. Siropul se colectează peste câteva ore. Se iau patru linguriţe pe zi. Frunzele napilor au un conţinut bogat de betacaroten şi au capacitatea de a proteja organismul de poliartrita reumatoidă sau de apariţia altor boli degenerative.
Băi contra durerilor articulare
Un remediu excelent împotriva durerilor articulare sunt băile. Acestea sunt benefice şi pentru afecţiunile dermatologice. Un kilogram de frunze şi tulpini verzi sau 400 g uscate (sau un kilogram de bulbi) se fierb 20 de minute în cinci litri de apă. Se strecoară, apoi lichidul se amestecă împreună cu apa caldă în proporţie 1 la 7, adică cu 35 de litri de apă. Se stă în cadă 15 minute, masând uşor locurile bolnave. Persoanele cu tensiune normală pot folosi apa mai fierbinte, dar în caz de hipertensiune temperatura apei nu trebuie să depăşească 36˚C-37˚C. Băile se fac zilnic sau de trei ori pe săptămână, în funcţie de gravitatea şi de stadiul bolilor. Efectul creşte spectaculos dacă împreună cu napii se fierb şi crengi de pin tocate mărunt. O cură durează 21 de zile. După o pauză de 20 de zile se mai ţin încă două cure.
Luptă cu varicele
În cinci litri de apă se fierb 150 g napi uscaţi (bulbii), timp de 45 de minute. Dacă durerile de picioare sunt provocate de varice, se adaugă la sfârşit şi opt-zece frunze de pălămidă tocate. Înainte de procedură, în apă se pun 100 g sare grunjoasă şi o linguriţă cu iod. Pentru gută se mai adaugă şi trei linguri cu bicarbonat de sodiu.
• Sucul de nap nu se recomandă persoanelor care suferă de ulcer gastric sau duodenal ori de gastrite acute, dar nici celor care au afecţiuni ale ficatului, precum hepatită acută sau cronică ori cu afecţiuni ale rinichilor sau intestinelor.
Napii se pot introduce şi în alimentaţia zilnică. De exemplu: napi cruzi sau fierţi se pot amesteca împreună cu varză murată, ceapă verde şi mărar, compoziţie cu care se pot umple plăcintele şi colţunaşii. De asemenea, tăiaţi felii şi uscaţi la soare sau în cuptor (cu uşa întredeschisă), napii înlocuiesc biscuiţii. Se consumă cu lapte sau ceai. Napii cruzi se consumă în scop terapeutic, fără sare sau condimente, câte 50 g de trei ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masă. Între curele de 30 de zile se face câte o pauză de 10 zile. Se poate prepara şi compot din bulbi proaspeţi sau uscaţi (se găsesc în magazinele naturiste). La un litru de apă se iau doi-trei napi proaspeţi sau trei linguri cu napi uscaţi. Cei proaspeţi se fierb 10-15 minute, iar cei uscaţi, 45 de minute. Compotul se bea cald sau rece, câte un litru pe zi, de trei ori pe săptămână, fără adaos de zahăr.
Pont! Pentru întinerirea tenului se poate realiza o mască din napi astfel: se face un terci din napi, se întinde pe un prosopel de bumbac şi se aplică pe faţă 25 de minute. După spălare, faţa se şterge cu un tampon înmuiat în lapte.