de Gabriela Niculescu
Unguraşul (Marrob erabic) se enumeră printre ierburile amare din Biblie şi pe care egiptenii îl foloseau împotriva afecţiunilor respiratorii. Grecii de odinioară credeau că unguraşul este capabil să vindece şi muşcăturile de câine, de unde şi numele său englezesc horehound, ce înseamnă câine turbat (hoar hound). În secolul al IX-lea, medicii arabi, moştenitori ai tradiţiilor medicale egiptene, utilizau această plantă împotriva afecţiunilor respiratorii cronice. Ulterior, avea să fie recomandată în tratarea afecţiunilor ficatului şi ale splinei, apoi a avut onoarea de a figura printre ingredientele teriacului (remediu împotriva otrăvurilor).
Bun şi pentru inimă
Ceaiul de unguraş exercită un efect calmant asupra inimii persoanelor cu tulburări ale ritmului cardiac. Infuzia se prepară din două linguri cu plantă la un litru de apă, care se lasă să se limpezească timp de 10 minute. Se foloseşte de două ori pe zi, timp de trei săptămâni.
Unguraşul se mai utilizează şi în tratamentul de fond al nervozităţii, în cure de 10 zile, câte două ceşti pe zi. Pentru un somn liniştit consumaţi o cană cu ceai de unguraş înainte de culcare.
Reglează ciclul menstrual
În cazul afecţiunilor respiratorii, ceaiul de unguraş scade febra, atenuează bronşitele, dificultăţile respiratorii şi astmul. Expectorant, el fluidifică secreţiile bronhice şi favorizează evacuarea lor. La aceasta adaugă o acţiune atitusivă datorată mucilagiilor sale calmante şi antiinflamatoare, ceea ce face din unguraş aliatul de încredere al astmaticilor.
Planta este excelentă şi pentru toate problemele menstruale. Indienii Navajo îl administrau ritualic tinerelor lăuze, pentru a le favoriza normalizarea activităţii organelor reproducătoare şi restabilirea rapidă. Se consumă câte două căni cu ceai zilnic, până la reglarea ciclului menstrual.
Cataplasmele, ideale în afecţiunile pielii
Unguraşul se foloseşte sub formă de cataplasme sau comprese în diverse afecţiuni ale pielii, cum ar fi plăgi ulceroase, edeme, planta având un puternic rol antiseptic. Se face o infuzie concentrată, se strecoară, se pune leacul pe o compresă şi se aplică pe zona bolnavă. Fiertura nestrecurată se foloseşte sub formă de cataplasme contra durerilor de rinichi.
• Părţile utilizate din unguraş sunt doar vârfurile florale, uneori şi frunzele, care se usucă la umbră.
