de Cristina Cristache

Suntem obişnuiţi cu legumele noastre, pe care le savurăm în fiecare sezon, cu al căror gust suntem familiarizaţi şi ale căror proprietăţi le cunoaştem. Totuşi, dacă ne ferim de produsele din import, riscăm să ne privăm de gusturi şi proprietăţi spectaculoase. Astăzi vă deschidem calea către legumele lumii şi proprietăţile lor!

Sunchoke, înlocuitor al cartofului - conţine foarte puţin amidon
Pe primul loc în top se află desigur cartoful obişnuit, însă în America de Sud se cultivă o legumă asemănătoare, denumită Oca. Aceasta se găseşte în soiuri atât de diversificate, încât în Noua Zeelandă se comercializează chiar şi Oca având gust de caise. În afară de tuberculi, frunzele şi lăstarii pot fi consumaţi ca o legumă verde. Din punct de vedere nutritiv, conţine oxalaţi, vitamina C, potasiu, fier, unele proteine şi aminoacizi. Doar 100 g de cartof neozeelandez conţin 2 ml calciu şi 36 ml fosfor. O altă legumă care poate fi folosită ca înlocuitor al cartofilor este şi Sunchoke sau „anghinarele din Ierusalim”, deosebirea fiind aceea că aceasta conţine foarte puţin amidon.

Kohlrabi, varza indienilor - inamicul kilogramelor în plus
În ţara cu cel mai ridicat consum, India, neobişnuita legumă se numeşte Kohlrabi şi nu este altceva decât o rudă a verzei sălbatice. Este în totalitate comestibilă, putând fi prăjită, mâncată în salată sau simplă, ca o gustare cu foarte puţine calorii. Dincolo de învelişul dur, rădăcina de Kohlrabi conţine un miez crocant şi suculent, bogat în fitochimicale cu proprietăţi antioxidante. Pentru calităţile sale, nutriţionistul Jonny Bowden a inclus-o pe lista celor mai sănătoase 150 de alimente de pe Pământ.

Romanesco, Celeriac, Kai-Lan, Samphire sau conopidă, ţelină, broccoli şi sparanghel exotic
Conopida exotică este bogată în vitaminele C şi K, în fibre, dar şi carotenoizi. Are culoarea de un verde crud, iar crestele de pe suprafaţa ei urmează şirul lui Fibonacci. Cunoscutul matematician a descoperit o secvenţă de numere, în care fiecare număr se obţine din suma precedentelor două din şir. Ţelina de rădăcină sau Celeriacul este o alternativă săracă în amidon, pentru cartof. Europenii o consumă mai ales în sezonul rece ca şi o sursă de fibre vegetale dietetice. Foarte nutritiv este broccoli chinezesc - o legumă verde, des întâlnită în salatele americane. Sparanghelul de mare este garnitura ideală pentru mâncărurile din peşte. Seamănă cu tijele de bambus foarte subţiri, iar consumul său a luat o mare amploare în Regatul Unit, unde se găseşte chiar şi în supermarketuri.

Yardlong, păstaia lungă care previne cancerul
Tecile tinere ale acestui soi de fasole sunt sărace în calorii, dar extrem de bogate în fibre solubile şi insolubile. Ajută la protejarea mucoasei colonului prin micşorarea timpului de expunere la substanţe toxice, precum şi prin legarea de substanţe cancerigene în colon. Sunt printre cele mai bune surse de folaţi care împreună cu vitamina B12 participă la sinteza ADN-ului şi la diviziunea celulară. Reduce colesterolul rău şi conţinutul mare de acid folic previne defectele tubului neural la bebeluşi. Doar 100 g yardlong oferă 31% din necesarul zilnic de vitamina C; conţine vitamina A mai multă decât orice alt tip de fasole, dar şi minerale cum ar fi fier, cupru, mangan, calciu, magneziu.

Nopales, Söl şi Salsify - cactuşi bizari, alge şi flori pline de vitamine şi minerale
Nopales reprezintă o legumă asemănătoare cu cactusul, cu spini groşi, superficiali. Este frecvent consumată în Mexic, pentru gustul uşor acidulat asemănător cu cel de fasole verde. O porţie oferă 13% din necesarul zilnic de vitamina C, 11% magneziu şi 14% calciu. La fel de neobişnuită pentru europeni este şi Dulse, o algă roşie de mare, foarte frecventă în Islanda, unde se numeşte „Söl” şi e servită în orice fel. Constituie o sursă bogată de vitamina B, fibre şi proteine vegetale, în timp ce Salsify este o plantă înrudită cu floarea-soarelui, de la care poate fi consumată doar rădăcina. Se presupune că are şi proprietăţi medicale, fiind considerată în trecut un remediu pentru muşcăturile de şarpe.

Fiddlehead - feriga plină de Omega 3
Când încep să crească, frunzele noi ale ferigilor arată similar cu o tijă de sparanghel încolăcită ca o spirală. Se numesc Fiddlehead şi apar spontan de-a lungul râurilor, în păduri deschise şi la marginile mlaştinilor. În toată Canada s-au dezvoltat adevărate ferme de astfel de ferigi. Conţin mulţi nutrienţi, Omega 3 şi fibre, fier, potasiu, au proprietăţi antioxidante şi sunt apreciate pentru gustul delicios. Sunt servite fierte, în salată sau cu maioneză, dar şi în omlete sau paste.

Cassava, maniocul - ideal pentru celiaci
Cunoscută şi sub denumirea de cassava, leguma provine din America de Sud, fiind considerată vedeta bucătăriei braziliene. Alimentul de bază al indigenilor, bogat în carbohidraţi, uşor de cultivat, dar greu de preparat, este astăzi o sursă esenţială de carbohidraţi pentru 502 milioane de oameni din întreaga lume. Cultivatorul cel mai important de manioc este Nigeria, unde se cresc în special soiurile cele mai toxice, pentru a fi ferite de hoţi şi dăunători, chiar dacă procedeul de prelucrare pentru eliminarea toxicităţii este mai greoi. La noi în ţară se găseşte făina de tapioca, obţinută din manioc, ideală pentru celiaci.

Alunele-tigru stimulează fertilitatea
Au fost cultivate iniţial în Egiptul Antic, iar astăzi sunt utilizate pe scară largă în Spania, unde se cheamă Horchata. Înainte de a fi consumate, alunele-tigru se înmoaie în apă, au un gust dulce şi sunt ideale pentru a intensifica activitatea intestinală. Soiul este bogat în fibre, hrăneşte epiderma, datorită uleiurilor esenţiale din compoziţie, uşurează digestia şi acţionează ca un lichid de răcire a bufeurilor de căldură asociate cu menopauza prematură. În plus, este bogat în minerale esenţiale precum calciu, magneziu şi fier, suficiente proteine şi carbohidraţi, vitamina B1 - care ajută la echilibrarea sistemului nervos central - şi vitamina E, foarte importantă pentru fertilitatea la bărbaţi şi femei. Spaniolii prepară din alunele-tigru o băutură lăptoasă şi dulce, care poate fi o alternativă bună a laptelui în cazul celor intoleranţi la lactoză sau vegani.

• Health Canada recomandă ca Fiddlehead să fie fierte bine înainte de a le mânca, altfel pot provoca diaree şi greaţă!