de Dana Purgaru

Cimbrul este o plantă medicinală ce şi-a câştigat renumele încă din Antichitate. De-a lungul timpului a fost folosit intens în bucătărie, dar şi în scop medicinal, în special pentru curăţarea organismului de toxine şi pentru liniştire.

Se foloseşte în entorse
Cimbrul (Thymus serpullum) a ajuns la noi în secolul al XI-lea din ţările mediteraneene. A fost folosit încă de la început ca leac împotriva leprei, a paraliziei şi a bolilor de nervi.
Se bea o ceşcuţă cu ceai de cimbru la primele ore ale zilei, pentru efectele sale binefăcătoare: prospeţime, uşurare şi o stare generală bună.
Uleiul de cimbru se foloseşte contra paraliziei, în apoplexie, scleroză în plăci (multiplă), atrofie musculară, reumatism şi entorse. Acest ulei se prepară astfel: florile se pun într-o sticlă care se umple, fără a se îndesa, şi se toarnă deasupra ulei de măsline presat la rece, în aşa fel încât uleiul să stea peste flori într-un strat gros de două degete. Se lasă timp de două săptămâni la soare sau în apropierea maşinii de gătit.

Miracol în cazul crampelor menstruale
În cazul crampelor abdominale, stomacale şi menstruale, ca şi în spasmele organelor genitale este indicat cimbrul atât în uz intern, cât şi în uz extern. Infuzia de cimbru se prepară astfel: o linguriţă cu vârf cu plantă este opărită cu un sfert de litru de apă fiartă şi se lasă să stea puţin înainte de a fi consumată. Din aceasta se beau două ceşti pe zi.
Un ceai preparat din cimbru, muşeţel şi coada-şoricelului ajută la alinarea durerilor nevralgice din zona feţei. Se poate folosi la băi, în cazul persoanelor bolnăvicioase şi cu stări generale proaste.

Îndepărtează secreţiile abundente
Cimbrul poate fi asociat şi cu pătlagina, în părţi egale, pentru combaterea afecţiunilor căilor respiratorii, a secreţiilor abundente ale bronhiilor, a astmului bronşic şi a tusei convulsive. Într-o cană cu apă fierbinte se introduc o felie de lămâie şi o linguriţă cu amestec cimbru-pătlagină. Se lasă un minut, şi apoi ceaiul se bea foarte fierbinte, cu înghiţituri mici. Se prepară proaspăt, de mai multe ori pe zi. În cazul în care persoana în cauză este suspectă de pneumonie, acest ceai băut din oră în oră, cu înghiţituri mici, va fi foarte eficient.

Frecţie cu tinctură pentru bolnavii de scleroză multiplă
Tinctura de cimbru serveşte ca frecţie pentru fortificarea membrelor copiilor anemici, dar face minuni şi la bolnavii de scleroză multiplă. Această tinctură se prepară astfel: florile de cimbru se pun într-o sticlă ce se umple până sus, fără a se îndesa, se toarnă rachiu de secară sau de fructe de 38-40 de grade şi se lasă să stea timp de două săptămâni într-un loc însorit.

Pont! Copiii agitaţi şi persoanele depresive ori nervoase pot fi liniştiţi cu o baie în care s-au pus 200 g cimbru.

Vine de hac alcoolismului

Această plantă medicinală este şi un remediu excelent contra alcoolismului. Se toarnă un litru de apă clocotită peste o mână cu cimbru, se acoperă şi se lasă timp de două minute în repaus. Ceaiul se pune într-un termos şi se dă alcoolicului la fiecare sfert de ceas câte o linguriţă plină. Urmează greţuri, vărsături, purgaţie şi urinări dese, valuri de sudoare, o mare poftă de mâncare şi senzaţie de sete, apoi pofta de alcool se diminuează şi dispare.
Cimbrul se recomandă şi în crizele de epilepsie. Pentru aceasta se beau câte două ceşti cu ceai pe zi, pe tot parcursul anului, sub formă de cură de două-trei săptămâni, cu întreruperi de câte zece zile.

• Cimbrul este un condiment nelipsit şi de neîntrecut în bucătărie - e recomandat pentru mâncăruri cu carne şi salate de crudităţi -, folosit uscat, dar mai ales proaspăt