de Mariana Borloveanu
- leacuri mănăstireşti
Chiar dacă vremea rece şi umedă provoacă dureri de articulaţii, e bine să nu uităm de leacurile naturiste: de ţelina din grădină, de tătăneasa din fâneţe, plante care au puteri vindecătore de neimaginat, aşa cum şi consumul de peşte ajută la sănătatea oaselor. Părintele Vichentie, de la Sihăstria Neamţului, ne-a învăţat cum să scăpăm de durerile pricinuite de afecţiunile articulaţiilor.
Alifia cu ceară de albine previne reumatismul
Dacă observaţi că în timpul mersului apar nişte dureri difuze, dar care se repetă din când în când, e bine să nu neglijaţi acest lucru. Vechii călugări foloseau o alifie făcută cu untură de porc şi tinctură de tătăneasă, pe care fiecare dintre noi o poate prepara în casă. Pentru aceasta este nevoie de 50 g untură de porc, o linguriţă cu ceară de albine şi tinctură de tătăneasă, care se găseşte în magazinele naturiste. Se topeşte untura într-un ibric şi se ia de pe foc, se adaugă imediat ceara de albine, apoi se amestecă totul până la omogenizare. Se lasă la răcit, iar când compoziţia are consistenţă semisolidă, se adaugă treptat tinctura de tătăneasă - atât cât poate grăsimea să absoarbă - şi se freacă bine. Se păstrează într-un borcan închis ermetic, în loc răcoros. Această unsoare, aplicată pe locurile dureroase, diminuează factorul reumatoid şi nu permite instalarea reumatismului la nivelul articulaţiilor. Pentru a obţine rezultate optime, este bine ca locul dureros să se ungă cu alifie de tătăneasă minimum 14 zile, iar tratamentul să se reia ori de câte ori reapar problemele. Este un remediu care nu ar trebui să lipsească din farmacia casei, având în vedere că este foarte utilă şi în vindecarea rănilor de orice fel.
Fierturile cu rădăcini şi frunze salvează încheieturile
Durerile cauzate de bolile de oase sunt printre cele mai acute, iar cele localizate la nivelul încheieturilor de multe ori devin insuportabile. Mai neplăcut pentru cel care suferă de astfel de afecţiuni este disconfortul ce afectează bolnavul pe o perioadă mare. Din acest motiv trebuie să intervenim cât mai repede în vederea ameliorării unei astfel de dureri. Şi cum legumele sunt întotdeauna la îndemâna noastră, vom lua înainte de toate o rădăcină de ţelină de aproximativ 200 g, pe care o tăiem în sferturi şi o fierbem în apă clocotită 20 de minute. Se ia fiertura de pe foc, se scot bucăţile de ţelină, iar lichidul se pune la răcit într-un vas cu apă foarte rece. După cinci minute se bea o cană cu zeamă de ţelină. Acest procedeu se repetă de două ori pe zi, doar în perioadele dureroase. În acelaşi timp se ia o mână cu frunze proaspete de ţelină, care se trec printr-un vas cu apă clocotită cinci-zece secunde, apoi se lasă la răcit aproximativ cinci minute. După aceea se aplică pe zonele afectate, se acoperă cu un prosop şi apoi cu o pătură de lână, după care se stă la căldură timp de două ore. Cataplasmele cu frunze de ţelină se pun numai seara, iar dacă durerile sunt mari şi se doreşte aplicarea acestei proceduri şi dimineaţa, atunci nu se iese din casă în ziua respectivă.
Masajul cu ulei de muşeţel eliberează tensiunea musculară
Din cauza vitezei cu care toată lumea parcurge activităţile cotidiene, din ce în ce mai des, majoritatea oamenilor optează pentru revigorarea cu ajutorul unui duş rapid, uitând cu desăvârşire de băile prelungite într-o cadă cu apă călduţă în care se adaugă plante şi sare îmbunătăţită cu magneziu. Acest mineral calmează muşchii şi articulaţiile care dor. O dată cu calmarea sistemului nervos, ajutat de aroma plantelor precum levănţică, iasomie sau portocal, organismul reacţionează în cel mai eficient mod de relaxare, iar încheieturile coatelor, umerilor şi ale genunchilor se destind şi se eliberează de tensiunea musculară acumulată în timpul zilei. Oricât de plăcute sunt gelurile de duş folosite de fiecare dintre noi, e bine să ştim că mult mai sănătos, atât pentru oase, cât şi pentru piele, este un masaj cu ulei de sunătoare sau de muşeţel, imediat după ieşirea din cadă.
Dintre toate speciile de salcie, există una singură care poate rivaliza cu analgezice dintre cele mai puternice, salcia ţigănească. Spre deosebire de salciile firave şi mlădioase, aceasta creşte sub forma unui copac viguros, a cărui scoarţă este întotdeauna casantă. Se recoltează în lunile iulie şi august, atunci când este foarte bine coaptă şi poate fi măcinată cu uşurinţă. Pentru obţinerea infuziei necesare pentru o zi, se macină bine 50 g coajă proaspăt desprinsă de pe trunchi, de preferinţă cu o râşniţă manuală. Pulberea obţinută se toarnă peste 600 ml apă clocotită şi se acoperă vasul timp de zece minute, după care se strecoară şi se bea pe parcursul unei zile. Dacă în această infuzie se adaugă şi o linguriţă cu zeamă de lămâie, durerea va ceda mult mai repede. Se recomandă ca infuzia din scoarţă de salcie ţigănească să fie administrată între mese ori de câte ori este nevoie. Nu are niciun fel de contraindicaţii, putând fi folosită şi pentru eliminarea oricăror forme de durere.
Floarea de sunătoare adunată de pe câmp este un decor viu minunat sau, pur şi simplu, un remediu naturist plăcut la vedere, cu un miros fin şi tămăduitor, asemenea leacurilor din bătrâni. Dacă vă supără genunchii sau umerii, apelaţi cu toată încrederea la efectul binefăcător al acestei frumoase flori galbene de vară. Se ia un pumn cu floare de sunătoare şi se adaugă într-un litru de apă care clocoteşte, lăsându-se să fiarbă în vasul descoperit zece minute, după care se ţine la infuzat tot atât timp. După aceea se adaugă 800 g miere polifloră şi 500 ml rachiu prefiert, amestecându-se totul foarte bine. Dacă se vor pune comprese îmbibate cu acest amestec pe locurile dureroase, timp de zece zile, durerile dispar, lăsând încheieturile să funcţioneze ca unse.