de Diana Georgescu
Gutuia, fructul cu un gust dulce-astringent şi un parfum amărui inconfundabil, provine din Caucaz, primele mărturii despre cultivarea ei datând de acum 4.000 de ani. În Grecia Antică era considerată fructul preferat al Afroditei, Zeiţa Iubirii, iar romanii o numeau „măr de aur” şi o foloseau pentru a se feri de deochi („ochiul rău”) şi de farmece.
Frunzele sunt un depozit de substanţe benefice
Gutuile conţin substanţe care stimulează ficatul şi pancreasul, încetinesc procesele de îmbătrânire şi combat cancerul. 100 g de gutuie conţin 355 calorii, 15,3 g carbohidraţi, 12,53 g zahăr, 1,9 g fibre, 0,10 g grăsimi, 0,4 g proteine, 83,8 g apă, 40 mg vitamina A, 0,2 mg vitamina B3, 0,04 mg vitamina B6, 8 mg vitamina B9, 15 mg vitamina C, 8 mg calciu. Pe lângă acestea se mai găsesc fier, magneziu, fosfor, potasiu, sodiu, vitaminele E şi PP, cât şi acid citric şi pectină, care are un efect benefic asupra sistemului circulator, determinând diminuarea tensiunii arteriale.
Frunzele conţin apă, zaharuri, acizi organici, pectine, protide, tanin, mici cantităţi de grăsimi, vitaminele A, B, C, PP, săruri minerale şi altele.
Fortifică organismul
În caz de anemie şi pentru fortificarea organismului este recomandată tinctura de gutui. Se pun 50 g gutuie proaspătă în 50 ml alcool alimentar, se acoperă vasul şi se ţine într-un loc întunecos timp de o săptămână. Se iau câte 15 picături de trei ori pe zi. Tot pentru anemie sau pentru combaterea lipsei poftei de mâncare se recomandă consumarea, zilnic, a unei gutui crude sau fierte.
Lichiorul e bun în cazul indigestiilor
Se prepară din 1,5 l suc de gutuie, 0,5 l rachiu sau alcool alimentar, 2 g scorţişoară, 0,80 g cuişoare, 0,50 g migdale amare, 1 g (cât se apucă între degete) nucşoară praf. Se lasă la macerat trei-patru săptămâni. La final se adaugă un sirop de zahăr. Se filtrează şi se pune în sticle. Se foloseşte în cazul flatulenţei (gazelor) sau al hiperacidităţii gastrice.
Sucul se recomandă astmaticilor
Sucul se pregăteşte din gutui bine coapte. Are proprietăţi fortifiante, antiseptice, hemostatice, astringente şi diuretice. Este recomandat anemicilor, cardiacilor, în afecţiuni ale căilor respiratorii şi ale tubului digestiv. Se beau câte 100 ml de trei ori pe zi, cu 30 de minute înaintea meselor.
Taie greaţa
Încă din Evul Mediu s-a constatat că aciditatea gutuii ajută digestia, având rolul de neutralizare a grăsimilor. La rândul lor, seminţele opărite sunt un bun pansament gastric.
Gemul, dulceaţa şi marmelada pregătite din gutui sunt recomandate în afecţiunile inflamatorii ale intestinului (cuvântul „marmeladă” provine din portughezul „marmelo”, care înseamnă gutuie).
Ajută în caz de diaree şi hemoragie intestinală
Sub formă crudă este un remediu excelent pentru ficat, pentru afecţiunile tubului gastrointestinal, în caz de diaree şi hemoragie intestinală. Când afecţiunile ficatului sunt însoţite de vărsături, se fierb două gutui curăţate de coajă şi seminţe, se face piure şi se mănâncă.
Ca mijloc diuretic se foloseşte sucul de gutuie (50 ml la fiecare administrare). În caz de colită, 20 g seminţe de gutuie se fierb în 200 ml apă, la foc mic, până când lichidul scade la jumătate, apoi se răceşte, se strecoară printr-un tifon şi se bea în două doze, având efecte calmante deosebite.
În cazul muşcăturilor de insecte se pune pe rană o bucată de pânză înmuiată în suc de gutuie, care va înlătura otrava şi va ajuta la vindecarea rapidă a rănii.
Pentru eliminarea toxinelor din organism, în cazul intoxicaţiilor alimentare, cu alcool sau cu medicamente, se recomandă gutuile proaspete (din soiuri acrişoare) sau consumarea a două-trei ceşti cu ceai verde cu dulceaţă de gutui.
Calmează bronşita
Drept calmant în caz de angină, traheită, bronşită sau în stadiul incipient al tuberculozei, se fierb 100 g seminţe în 300 ml apă, până când lichidul scade la jumătate, apoi se strecoară şi se iau, de trei ori pe zi, câte două linguri cu decoct.
În cazul tusei şi al anginei se dă o gutuie pe răzătoare, se acoperă cu 200 ml de apă fierbinte şi se lasă la infuzat. După o oră se bea infuzia sau se face gargară. Pentru eliberarea căilor respiratorii şi ca mijloc expectorant, gutuile se curăţă de seminţe, se taie în jumătăţi, în mijlocul lor se toarnă miere şi unt, se pun într-un vas cu puţină apă şi se fierb la foc mic 15-20 de minute. Bolnavului i se dau una-două jumătăţi pe stomacul gol.
Celor care suferă de astm bronşic li se dă suc proaspăt. Se spală bine două-trei gutui (pentru ca puful de pe fructe să nu provoace un acces astmatic) şi se trec prin storcătorul de fructe.
Au proprietăţi calmante
Compresele cu decoct din seminţe de gutuie sau tinctura din seminţe se pot utiliza în cazul arsurilor sau al rănilor cu puroi. Tinctura are proprietăţi calmante şi dezinfectante.
Infuzia de seminţe de gutuie se foloseşte în fiecare dimineaţă şi seară, la spălarea pielii inflamate sau îndepărtarea coşurilor.
Compresele, puse pe ochi timp de cinci minute, cu decoct din seminţe de gutuie (în proporţie de 1:10) se folosesc în cazurile de conjunctivite sau blefarite.
În hipertensiunea arterială se pun la macerat frunze proaspete sau uscate de gutuie în alcool alimentar (100 g de frunze la 20 ml alcool). Se iau câte 20-30 de picături de două ori pe zi.
Celor care suferă de afecţiuni ale sistemului cardiovascular şi excretor li se recomandă consumarea gutuilor crude, ca mijloc diuretic.
În cistită este indicat sucul de gutuie (50-100 ml pe zi), ca mijloc diuretic şi dezinfectant. Hemoragiile uterine pot fi ameliorate dacă se bea câte un pahar cu decoct de gutui uscate, de trei ori pe zi.
• Gutuia îmbunătăţeşte sosurile pe bază de vin roşu şi dă un gust deosebit ca umplutură pentru pui
În caz de depresie, după fiecare masă se consumă câte o jumătate de gutuie opărită în miere fierbinte sau câte o lingură cu dulceaţă de gutui. De altfel, se ştie că un consum regulat de gutui sub formă de fruct crud, suc, compoturi, paste, jeleuri sau sirop influenţează favorabil psihicul.
• Persoanele predispuse la constipaţie nu trebuie să consume gutuie proaspătă
Pentru a prepara dulceaţă de gutui este nevoie de şapte-opt gutui potrivit de mari şi sănătoase, două kilograme zahăr, patru pahare cu apă, o lămâie şi un baton de vanilie. Se spală bine fructele, după care se curăţă de coajă şi de cotoare. Este bine să păstraţi coaja şi cotoarele pentru peltea. Fructele se dau pe răzătoarea mare sau se taie în cubuleţe mici. Din apă şi zahăr se pregăteşte un sirop legat bine. Se adaugă apoi gutuile, iar după ce dă câteva clocote se stoarce lămâia. Se lasă pe foc până când pulpa de gutuie este bine fiartă. După ce dulceaţa este legată se adaugă batonul de vanilie, tăiat pe lung. Borcanele se închid numai după ce s-a răcit dulceaţa. Se păstrează la loc răcoros.