de Gabriela Niculescu

Nalba este o plantă medicinală foarte folositoare pentru sănătatea noastră, putând fi folosită în diverse forme: infuzie, macerată la rece, pentru clismă şi cataplasme. Interesant este faptul că numele de „nalbă” acoperă mai multe soiuri de plante înrudite şi asemănătoare ca efect atunci când le folosim în fitoterapie. Pe meleagurile noastre există trei tipuri de nalbă, cu efecte benefice în tratarea multor afecţiuni.

Trei specii, efecte benefice variate
Iată care sunt cele trei specii de nalbă: nalba mare, având denumirea ştiinţifică de Althaea officinalis, plantă de la care se folosesc florile, frunzele şi rădăcinile, nalba de grădină, pe numele ştiinţific Althaea rosea, de la care se utilizează numai florile, şi nalba de pădure, Malva sylvestris, de la care se folosesc frunzele şi florile.

Folositoare în problemele căilor urinare
Nalba mare creşte în zonele umede ale pajiştilor, pe păşuni, în livezi şi se recoltează din mai până în octombrie, în felul următor: în mai-iunie - frunzele, în iulie-august - florile, iar în octombrie - rădăcinile. Planta este bogată în mucilagii, acest lucru făcând-o să fie folositoare în probleme ale căilor respiratorii, în cele ale căilor urinare şi în bolile gastrointestinale.
Nalba are proprietatea de a calma iritaţiile de la nivelul aparatului respirator, fiind utilă în tratarea laringitelor, tusei, chiar bronşitelor. Ca gargară, infuzia ne ajută atunci când suntem răguşiţi şi dacă avem amigdalele inflamate. Pentru gargară se fierb, timp de două minute, 20 g rădăcină rasă într-o cantitate de 200 ml apă, apoi se strecoară. Se foloseşte când suferim de amigdalită, dureri în gât, traheită.

Vindecă şi afecţiunile organelor genitale
În vindecarea afecţiunilor organelor genitale şi ale aparatului urinar, nalba se dovedeşte de real folos. Nalba este o plantă medicinală indicată şi pentru spălături ale zonei afectate de hemoroizi şi de fisuri anale. În clismă se foloseşte lichidul obţinut din două, trei mâini cu frunze şi flori, opărite în aproximativ doi litri de apă, strecurat mai apoi. Ceaiul se foloseşte după ce ajunge la temperatura corpului. Acesta are proprietatea de a calma crampele intestinale cauzate şi de colite.

Infuzia alungă durerile globului ocular
În cazul durerilor de ochi se pun comprese cu infuzie de nalbă. Ceaiul este preparat din două linguri cu frunze şi flori, peste care se toarnă 250 ml apă fierbinte, nu clocotită, şi se lasă apoi să stea câteva minute la infuzat. Se bea pe parcursul întregii zile. Se mai poate face şi un ceai macerat la rece. Acesta se prepară din rădăcină de nalbă rasă mărunt. În 250 ml apă rece se pun patru linguriţe cu plantă. Se lasă de seara până dimineaţa şi se bea între mese.

• Mucilagiile conţinute de cele trei specii de nalbă au capacitatea de a grăbi vindecarea, acţionând ca un imunostimulator în zonele cu afecţiuni