de Iulian D. Moleianu
Originară din Abisinia, aclimatizată în Africa Tropicală şi în Brazilia, cafeaua verde a fost introdusă în Europa şi consumată în Franţa pe vremea lui Ludovic al XIV-lea, iar de acolo a ajuns şi în Ţările Române. Între timp, cercetătorii au descoperit o mulţime de proprietăţi revigorante ale acestei băuturi, care trebuie totuşi consumată cu moderaţie, pentru a nu aduce grave prejudicii organismului.
Înlesneşte munca intelectuală şi activitatea musculară
Principalii constituenţi cunoscuţi ai cafelei verzi, variabili după plante şi după terenurile de cultură, sunt protidele (8%-14%), lipidele (12%-14%), glucidele (6%), mineralele (4%-5%), magneziu, potasiu, acid fosforic, oligoelementele - mangan, cupru, zinc, rubidiu, fluor şi iod -, vitaminele PP (16-26 mg), alcaloizii: cafeina (0,7% la 3%) şi trigonelina şi substanţele aromatice (numai în cafeaua prăjită), grupate sub numele de cafeol (acizi capric, oleic, linoleic, palmitic). În cafeaua preparată ca băutură nu găsim lipide, iar protidele şi glucidele sunt prezente numai ca urme. Vitamina PP şi oligoelementele, cafeina (110 mg la 100 cm cubi) sunt principalele componente. Proprietăţile principale ale cafelei sunt acelea de tonic al sistemului nervos şi cardiac, înlesneşte munca intelectuală şi activitatea musculară, creşte frecvenţa şi amplitudinea mişcărilor respiratorii, este euforizantă, diuretică, favorizează digestia prin acţiunea asupra peristaltismului gastrointestinal, pentru anumiţi autori chinezi permite o mai bună asimilare a alimentelor şi are o valoare alimentară, practic vorbind, nulă.
Risc redus de tumori la cap
Studiile recente demonstrează că două ceşti cu cafea pe zi reduc cu 25% riscul apariţiei cancerului de colon. În plus, femeile care consumă zilnic două-trei ceşti cu cafea sunt protejate de cancerul la sân, iar bărbaţii sunt feriţi de formele grave de cancer la prostată. Mai mult, recentele descoperiri relevă faptul că persoanele care consumă cafea în mod regulat au un risc cu 39% mai mic de a face cancer la gât şi la cap decât cele care nu beau deloc. Interesant este că încă nu cunoaştem toate proprietăţile cafelei, în ciuda popularităţii sale. Cafeaua conţine peste 1.000 de substanţe, unele dintre ele având proprietăţi antioxidante şi antimutagene, pentru multe persoane aceasta fiind chiar sursa numărul 1 pentru antioxidanţi. Deocamdată nu se cunosc exact toate ingredientele bune pentru organism, pe lângă antioxidanţi fiind cunoscuţi şi fenolii, melanoidele şi diterpenii, dar se fac studii pentru identificarea tuturor.
Are efect laxativ
O altă cercetare, realizată în Portugalia cu ajutorul a 27.000 de femei pe parcursul a 15 ani, a arătat că respectiva băutură este bună şi pentru sistemul cardiovascular. Mai exact, femeile care au băut trei ceşti cu cafea pe zi au avut un risc cu 24% mai mic de a dezvolta afecţiuni cardiovasculare. Studiul a relevat însă şi faptul că beneficiile au scăzut în cazul celor care au băut mai mult de trei ceşti. În plus, o altă cercetare finalizată de Şcoala de Medicină de la Harvard care a urmărit cantitatea de cafea consumată şi rata accidentelor vasculare la 83.000 de femei, aproape timp de 25 de ani, susţine că un consum moderat de cafea scade riscul de accident vascular cerebral cu 19%.
Şi surprizele plăcute continuă… Un articol publicat de European Journal of Social Psychology susţine că o doză moderată de cafea ne face mai deschişi la persuasiune. „Nu-mi spune acum (şi de obicei e vorba despre o veste proastă!), nici nu mi-am băut cafeaua”. Probabil, la nivel inconştient, ştim că această licoare ne face mai toleranţi. Este de ajuns o ceşcuţă cu cafea, şi starea de spirit se schimbă”, se arată în respectivul text, care continuă, afirmând că aceeaşi băutură ne apără inclusiv de cancerul de piele, ne ţine departe de Alzheimer şi de diabet. Ba, unde mai pui, că, dacă este consumată dimineaţa, pe stomacul gol, poate avea efect laxativ...
Prăjirea distruge o parte importantă din cofeină
Cafeina, omologul superior al teofilinei şi al teobrominei, a fost studiată abia în anul 1823 de savanţii Dumas şi Pelletier şi sintetizată chimic în 1863. În cafeaua verde, cafeina se găseşte în stare liberă şi în parte asociată cu acidul cofic. Prăjirea, care necesită în jur de 200-220 de grade Celsius, distruge o parte importantă din cofeină, volatilă la o asemenea temperatură. Prin prăjire, protidele din cafeaua verde sporesc cu circa 2%, mineralele marchează o uşoară creştere, în timp ce procentajul glucidelor scade la aproximativ 0,4%. Ca şi ceaiul, cafeaua a fost multă vreme contraindicată persoanelor care aveau prea mult acid uric. Totuşi, între timp s-a demonstrat că metilxantilele pe care cafeaua şi ceaiul le conţin nu pot fi transformate în acid uric.
PONT.Cafeaua conţine peste 1.000 de substanţe, unele dintre ele având proprietăţi antioxidante şi antimutagene, pentru multe persoane aceasta fiind chiar sursa numărul 1 pentru antioxidanţi.
Atenţie la beţia cafeică!
Totuşi, consumată în doze exagerate, cafeaua duce la confuzia ideilor, la incoerenţă musculară, la tulburarea simţurilor şi la agitaţie sau aşa-zisa „beţie cafeică”. Intoxicaţiile cu cafea au ca efect stări de anxietate, panică, insomnii, ameţeli, dureri musculare, greutăţi în exprimare, paranoia şi dereglări stomacale. Pulsul este accelerat, vasele de sânge se dilată, tensiunea arterială se măreşte şi, în cazuri extreme, se pot produce chiar dereglări de echilibru, pierderi temporare de memorie şi halucinaţii. Consumată moderat, două, cel mult trei ceşti pe zi, cafeaua nu face rău nimănui, ba mai mult, are efecte benefice asupra organismului. Cofeina din compoziţia sa stimulează sistemul nervos central, metabolismul, reduce oboseala fizică şi creşte puterea de concentrare şi de memorare. Totuşi, consumul de cafea nu înlocuieşte nevoia de somn, aşa cum greşit consideră mulţi, ci are doar un rol energizant. De aceea, este bine ca ultima ceşcuţă cu cafea să fie băută nu mai târziu de ora 16:00 şi, dacă este posibil, să fie mai puţin concentrată decât cea de dimineaţă.
Celebrul savant, explorator şi diplomat Nicolas Perrot notează în acest sens: „Cafetoxina provoacă, în cele din urmă, o acţiune depresivă asupra sistemului nervos central şi asupra centrilor nervoşi”. Astfel, numai fierberea cafelei permite ca acest risc toxic să fie eliminat în doze consistente, pentru că pe vremuri cafeaua se consuma în lumea necivilizată nefiartă. Din aceste motive, cafeaua este indicată în situaţii de oboseală musculară şi intelectuală şi se administrează în infuzie de praf şi sub formă de cafeină, în terapeutică.