de Iulian D. Moleianu
Fie că sunt folosite sub formă de ulei, decoct sau de cataplasme, castanele sălbatice au o serie de proprietăţi terapeutice de care putem beneficia din plin. Dincolo de aceste calităţi, castanele sunt şi foarte gustoase, iar coapte sau făcute în jar pot ţine locul alunelor (care sunt incomparabil mai „grele” pentru stomac) în compania unei beri reci. De asemenea, piureul de castane este considerat în Franţa (şi nu numai) o delicatesă gastronomică…
Uleiul linişteşte durerile de picioare
Încă de la început trebuie să ştiţi că, deşi se găseşte rar în magazine, uleiul de castan sălbatic se poate prepara cu uşurinţă în casă. Se umple un recipient de sticlă cu castane sălbatice, peste care se adaugă ulei sau alcool şi se lasă la macerat două săptămâni. Recomandăm acest preparat pentru uz extern contra durerilor de picioare, în osteoporoză. Totuşi, trebuie să fiţi foarte atenţi. Masajul zonelor dureroase se face de maximum două ori pe zi, deoarece printr-o utilizare mai multă decât cea recomandată există riscul apariţiei unor iritaţii. Castanele sălbatice sunt un bun remediu contra durerilor reumatice provocate de frig, dar şi contra degerăturilor. Acest efect benefic se datorează escinei, care întăreşte pereţii vaselor capilare fragile, reducând inflamaţiile şi mărind rezistenţa la presiune a vaselor de sânge. În acest sens, se aplică pe zonele dureroase cataplasme. Acestea se prepară prin amestecul de făină de castane sălbatice cu făină de grâu (în proporţii egale), la care se adaugă oţet şi se omogenizează. Cataplasmele se ţin aproximativ 20 de minute.
Băile cu decoct îndepărtează hemoroizii
La fel de eficiente sunt şi băile cu decoct. Aici însă veţi avea de muncit un pic mai mult. Zece castane zdrobite se fierb într-un litru de apă timp de zece minute. Cu substanţa obţinută se fac băi pentru hemoroizi, dar compoziţia poate fi aplicată şi pe picioare, contra varicelor.
Castanele îmbunătăţesc circulaţia sângelui în vene, şi astfel sunt excelente în cazuri de afecţiuni circulatorii. Preparatele din seminţe de castan sălbatic constituie un remediu eficient pentru creşterea tonusului capilarelor fragile.
Siropul şi vinul asigură buna oxigenare a creierului
Cercetătorii de la Universitatea Exter din Marea Britanie au confirmat, experimental şi clinic, că un tratament de 16 săptămâni cu extract fluid din castane (esenţă pură, vin sau sirop) contribuie esenţial la oxigenarea creierului şi la buna funcţionare a sistemului nervos. Cura cu esenţă de castane a avut efecte pozitive asupra pacienţilor depresivi, rărind atacurile de panică şi stările de ameţeală. Siropul de castane întăreşte musculatura şi este indicat mai ales copiilor anemici sau cu dificultăţi de concentrare. Se prepară amestecând 500 ml decoct cu 500 g zahăr sau miere. Mixtura se încălzeşte până când elementele se dizolvă şi lichidul devine omogen. După răcire, se toarnă în recipiente din sticlă sterilizate. Doza uzuală este de 5 ml (o linguriţă), de trei ori pe zi, pentru copii şi dublu pentru adulţi. Vinul medicinal se obţine din coaja maronie a fructelor, fiind necesare 100 g fructe la un litru de vin. Pentru ca macerarea să fie mai eficientă, este recomandat ca, în prealabil, să ţineţi, timp de 12, ore coaja de castane în alcool alimentar de 70 de grade şi apoi să o amestecaţi în vin. Poţiunea se lasă la macerat vreme de zece zile, perioadă în care se agită de trei ori pe zi. Apoi vinul se strecoară şi se depozitează în locuri umbroase. Sunt recomandate două linguri pe zi (dimineaţa şi seara), vreme de şase săptămâni. Este un tratament eficient alternativ pentru flebită, dureri articulare şi reumatism.
Compresele elimină cuperoza
Aceste fructe fac minuni şi în domeniul medicinei cosmetice. Decoctul obţinut din cinci-şase castane sălbatice descojite şi fierte 15 minute se aplică sub formă de comprese, la temperatura camerei, de două ori pe zi, pentru vindecarea cuperozei. Un alt remediu cosmetic este masca din castane sălbatice, curăţate de coajă, date prin răzătoarea fină, care se amestecă bine cu miere de albine în proporţii egale. Se aplică timp de zece minute pe tenurile foarte grase. Indicat este ca această mască să fie îndepărtată cu infuzie de nalbă.
Mierea alină disfuncţiile ficatului
Sub coaja fructului se găseşte miezul de culoare alb-gălbuie. Înflorirea castanului are loc în lunile mai-iunie, înainte de înflorirea salcâmului. Inflorescenţele sunt intens vizitate de albine, care găsesc cantităţi mari de nectar şi de polen. Mierea de castan sălbatic este lichidă, subţire, transparentă, incoloră şi mai rar gălbuie. Întrucât se cristalizează uşor, mierea nu se păstrează peste iarnă. Aceasta ajută la fortificarea fizică a organismului şi vindecă durerile de cap, de stomac şi de ficat.
Modalităţi de preparare a tincturii
Tinctura de castan se prepară din 250 g castane cu coajă într-un litru de alcool de 40%, care se lasă la macerat timp de 14 zile. Se strecoară într-o sticlă brună, pentru a se lua intern câte 10-15 picături pe zi, în tratamentul trombozei şi al varicelor. Extern, se aplică în afecţiuni hemoroidale, varice şi flebite sau sub formă de frecţii contra artrozelor, la nivelul încheieturilor de la mâini şi de la picioare. Tinctura poate fi preparată şi într-un mod alternativ: Se pun într-un borcan cu filet 20 g castane măcinate şi se adaugă 100 ml alcool etilic de 70 de grade. Se închide borcanul ermetic, se lasă preparatul la macerat timp de zece zile şi se agită de trei-patru ori pe zi. Apoi, se filtrează şi se pune la decantat în frigider timp de şase zile. Ulterior, se filtrează din nou. Se păstrează în sticluţe închise la culoare. Ca şi mod de utilizare, se iau 20-30 de picături dizolvate în apă, de câte două-trei ori pe zi, înainte de fiecare masă. Cura se ţine timp de două-trei săptămâni, iar dacă este cazul, se reia după o pauză de şapte zile. Ca şi vinul din scoarţă de castan, tinctura este excepţională în tratamentul contra varicelor.