de Raluca Grințescu
Medicamentele şi leacurile din perioada în care a trăit Iisus s-au aflat cu precădere sub influenţa medicinei greceşti, considerată revoluţionară şi eficientă în acele timpuri. Medicina antică greacă avea în vedere cele patru umori (fluide corporale): sânge, bilă galbenă, bilă neagră, umoareas albă (mucozităţi), iar ulterior aceste concepte medicinale din timpul vieţii lui Iisus au fost adoptate şi de români. Aceste practici nu erau însă singurele forme de medicină comune. Medicamentele populare tradiţionale, diversele remedii din plante erau un ajutor de nepreţuit în tratarea diverselor boli ale trupului. Unele dintre acestea sunt menţionate în Biblie, iar altele au fost descrise în scrierile unor cărturari ai vremii. Să vedem care sunt acestea!
Tămâia
Darul magic pentru infecții
Unul dintre darurile pe care magii le-au adus la naşterea lui Iisus a fost tămâia. Tămâia era utilizată în acele timpuri drept un remediu universal în prevenirea infecţiilor şi era apreciată pentru capacităţile sale antiseptice, antiinflamatorii şi analgezice. Istoricul român şi botanistul Pliniu cel Bătrân recomandă tămâia ca un antidot pentru otrăvirea cu ajutorul cucutei. Se credea totodată că tămâia ar fi eficientă şi în problemele digestive şi în tratarea răcelii, a febrelor, a tusei, dar şi pentru regenerarea părului şi a pielii şi pentru întărirea gingiilor. Pentru a-şi astupa şi a vindeca rănile din scoarţă, arborele de Boswellia, originar din Orientul Mijlociu, secretă această răşină specială. Esenţa de tămâie dispune de o energie yin vindecătoare, ce înlesneşte curăţarea energetică şi spirituală, dar are totodată efecte extraordinare în afecţiunile respiratorii. În medicina modernă s-au făcut unele cercetări care atestă calităţile excepţionale ale tămâii. Cercetătorii au făcut referire la ea ca un posibil tratament pentru anumite tipuri de cancer, pentru colitele ulcerative, pentru boala Crohn, pentru anxietate etc.
Smirna
Aur pentru sistemul imunitar
Alături de tămâie, cei trei magi au adus în dar Pruncului Iisus şi smirnă, ambele considerate a fi obiecte „de lux” şi la fel de preţioase ca şi aurul. Însă beneficiile smirnei nu încetează să ne uimească şi astăzi, în epoca modernă. În mod tradiţional, smirna era folosită pentru a trata artrita, pentru a îmbunătăţi circulaţia sângelui, pentru tulburări digestive, dureri ale menstruaţiei, infecţii respiratorii, respiraţie urât mirositoare, pentru lepră, febră şi răceli, pentru gingii slăbite etc., însă oamenii de ştiinţă i-au descoperit şi alte beneficii. Pe lângă întărirea sistemului imunitar, aceştia cred că smirna stimulează producţia de celule albe din sânge. Smirna este un antioxidant extrem de puternic și se pare că tratează și unele forme de cancer și tumori. La fel ca şi tămâia, smirna conţine 75% seschiterpene, care stimulează partea creierului ce controlează emoţiile. Totodată, ajută şi hipotalamusul, glanda pineală şi glanda pituitară. Smirna are şi proprietăţi antifungice, antibacteriene şi antiinflamatorii.
Usturoiul
Planta vitalităţii
Usturoiul e una dintre cele mai vechi plante cultivate pe acest pământ, datând de acum 6.000 de ani. Egiptenii antici credeau că usturoiul este înzestrat cu virtuţi sacre şi era plasat ca atare în mormintele faraonilor. Totodată, era obligatoriu ca slavii care construiau piramidele să consume usturoi, intensificându-şi astfel puterea şi vitalitatea. Usturoiul era consumat de atleţii greci şi de soldaţii romani înainte de a pleca la bătălie sau la vreo competiţie, pentru a le spori vigoarea. Usturoiul era folosit atât ca aliment, cât şi ca medicament în timpul vieţii lui Iisus.
Usturoiul este într-adevăr miraculos şi are proprietăţi medicinale şi vindecătoare remarcabile. Este un antibiotic natural extrem de puternic, dar şi un antioxidant pe măsură. O dietă bogată în usturoi poate preveni apariţia anumitor tipuri de cancer, precum cel de colon, de sân sau de prostată, deoarece usturoiul are puterea de a amplifica producerea de sulfat de hidrogen. Totodată, usturoiul este minunat în ceea ce priveşte beneficiile cardiovasculare, reducând nivelul de trigliceride şi colesterolul total de la 5% până la 15%.
Limba-mielului
Reduce durerile articulare
Bogată în fitonutrienți, minerale şi vitamine, limba-mielului era consumată atât în alimentaţie, cât şi pentru menţinerea sănătăţii în timpurile lui Iisus. În medicina tradiţională, limba mielului era utilizată pentru a reduce tusea, febra, durerile menstruale, reumatismul, eczemele. Astăzi, se ştie că planta conţine acizi graşi esenţiali, precum acid gama-linoleic (în concentraţie de 17%-20%), renumiţi pentru efectul lor antiinflamator. Acidul linolenic este un acid gras Omega 6, ce joacă un rol esenţial în reducerea durerilor articulare, în întărirea imunităţii şi în menţinerea sănătăţii pielii. Totodată, limba-mielului conţine o cantitate însemnată de vitamina C (60% din doza zilnică recomandată per 100 g), vitamina A (140% din doza zilnică recomandată), vitamina B3 (niacin), fier (41% din doza zilnică recomandată), calciu, potasiu, cupru, magneziu, zinc.
Feniculul
Rezolvă congestia sinusurilor
Feniculul era o plantă utilizată în timpurile lui Iisus ca un substitut de sezon pentru piper, fiind totodată cunoscută pentru efectul ei de creştere a apetitului. În Naturalis Historia a lui Plinius se menţionează însă şi întrebuinţarea medicală a feniculului: se credea că feniculul are efecte benefice asupra sănătăţii ochiului. Cercetările moderne au arătat însă că feniculul este o sursă excelentă de vitamina C, acid folic, potasiu şi fibre dietare. Cu doar 27 de calorii la o ceaşcă şi zero colesterol, feniculul este unul dintre cele mai bune alimente antioxidante şi antiinflamatorii de pe planetă. Cercetătorii au descoperit că anetolul, un fitonutrient antiinflamator, ce împiedică transformarea celulelor normale în celule canceroase, se găseşte din belşug în compoziţia feniculului. Planta este întrebuinţată astăzi în tratarea flatulenţei, a indigestiei, a hipertensiunii, în alăptare şi în tratarea sindromului premenstrual, în tratarea congestiei sinusurilor.