Trifoiul de câmp este o plantă care creşte prin fâneţe şi păşuni, este cultivat uneori şi ca plantă furajeră, se adună în timpul înfloritului (mai-septembrie) şi se usucă la umbră. După uscare, trifoiul este foarte bun la prepararea de infuzii, extracte, tincturi şi unguente. 
Considerate printre cele mai puternice dezinfectante de pe pământ, cuişoarele au fost aduse din India în urmă cu câteva mii de ani, dar au atins apogeul în ceea ce priveşte utilizarea în Egiptul Antic. Cuişoarele sunt mugurii uscaţi ai florii arborelui de cuişoară (Eugenia caryophyllata), nişte lujeri asemănători viţei-de-vie. Planta face parte din familia Myrtaceae. Bobocii florali se recoltează înainte de a se deschide. Au o aromă specială iute, puţin uleioasă şi un gust fin. 
Credeaţi că ştiţi totul despre cel mai folosit fruct atât la torturi, salate sofisticate, cât şi la ciorbe aromate şi mâncăruri de peşte? Lămâia are două atuuri: proprietăţi antibacteriene şi conţinut ridicat de vitamina C. 
Deşi în mod normal apare mai ales în perioada de iarnă, în pieţele şi în supermarketurile din România, andiva poate fi găsită în cea mai mare parte a anului. Şi bine face, întrucât este una dintre cele mai bune legume. 
Cu miezul lui dulce si zemos, pepenele galben este unul dintre cele mai parfumate fructe de sezon şi un răcoritor excelent. Are şi acţiune terapeutică, în multe privinţe mai puternică decât cea a pepenelui verde. De mii de ani, pepenele galben e considerat unul dintre cele mai sănătoase fructe. Face parte din ingredientele ce compun deserturile speciale, dar şi din meniurile curelor cel mai eficiente. E un elixir al frumuseţii, stând la baza multor preparate cosmetice. 
Rostopasca deţine o putere fenomenală de a vindeca, celebru fiind cazul pictorului neamţ Albrecht Durer, care a imortalizat-o într-o pictură, după ce, cu ajutorul ei, s-a vindecat de ficat. Chiar şi în ziua de azi, rostopasca este recomandată ca remediu în peste 150 de afecţiuni, de la dermatoze banale la temutul cancer sau la infecţiile virale. Rostopasca (mai exact tulpina, frunzele şi chiar florile) se culege în zilele însorite de vară, după care se pune la uscat în strat subţire într-un loc umbros şi lipsit de umiditate. Astfel, dintr-o jumătate de kilogram de plantă proaspătă rezultă aproximativ 100 g plantă uscată. În stare proaspătă, tulpinile de rostopască lasă un suc portocaliu, care are proprietăţi medicinale foarte importante, pe care planta uscată nu le mai păstrează. Piersica este fructul cel mai indicat persoanelor care se află în convalescenţă sau care au stări de oboseală ori celor depresive.
Alungă nevrozele
Zemoasa şi parfumata piersică reface energia organismului prin conţinutul ei ridicat în zahăr şi în hidraţi de carbon. Fosforul pe care îl conţine protejează celula nervoasă, ceea ce explică de ce este prescrisă în cazul nevrozelor. Vitaminele A, B1, B2, E sunt excelente pentru echilibrul sistemului nervos, pentru a sintetiza hemoglobina, dar şi pentru a menţine magneziul în organism şi pentru a întări imunitatea organismului. Funcţia digestivă va fi reglată dacă se vor consuma câteva piersici pe nemâncate, în fiecare dimineaţă, în loc de micul dejun. În plus, astfel va fi menţinută funcţia hepatică, favorizând şi asimilaţia.
Infuzie cu uşor efect purgativ
Fiind un bun diuretic, consumul de piersici se recomandă celor care suferă de litiază urinară. Pentru a profita de calităţile piersicii, trebuie să fie consumată cu coajă. Dar nu doar deliciosul fruct are proprietăţi terapeutice, ci şi frunzele şi florile pomului, având o acţiune calmantă, antispastică şi uşor purgativă: se lasă la infuzat zece minute 30 g frunze sau flori într-o jumătate de litru de apă. Se bea câte o ceaşcă după fiecare masă. În uz extern, piersica hrăneşte pielea şi o catifelează. Puteţi aplica o mască pentru ten normal sau uscat. Se aplică pe faţă pulpa unei piersici, la care s-a adăugat o linguriţă cu ulei de migdale, se clăteşte după ce s-a lăsat să acţioneze 20 de minute.
Anda Postolache
Studiile de specialitate au scos la iveală faptul că pătrunjelul conţine un întreg depozit de substanţe nutritive, menite a ne ajuta să luptăm cu nu mai puţin de o sută de maladii.
Stopează dezvoltarea tumorilor
Unul dintre cele mai apreciate zarzavaturi, pătrunjelul nu are numai rolul de a da savoare mâncării, ci are şi efecte extraordinare asupra sănătăţii noastre. El conţine flavonoide, minerale, provitamina A, complexul vitaminic B, mai multă vitamina C decât o lămâie, iar o singură legătură parfumată din această plantă ne furnizează mai multe proteine decât două ouă. Pătrunjelul mai conţine apiol, alte vitamine (B, E), calciu, fosfor, magneziu, sodiu, potasiu, sulf, iod, precum şi un aminoacid numit histidină, ce stopează dezvoltarea tumorilor. De asemenea, pătrunjelul ajută la buna funcţionare a ficatului, splinei, sistemelor endocrin şi digestiv, fiind un puternic fortifiant al imunităţii.
Puţină lume cunoaşte faptul că pătrunjelul este un remediu extraordinar pentru îmbunătăţirea digestiei şi pentru eliminarea toxinelor. Enzimele conţinute de rădăcina pătrunjelului sunt de un real ajutor persoanelor care au probleme cu splina, dar şi obezilor, celor care suferă de diaree, anorexie sau oboseală. Nu în ultimul rând, banalul pătrunjel este extrem de eficient în refacerea ficatului, întărirea unghiilor fragile sau în fortifierea anemicilor. Totodată, el îmbunătăţeşte nivelul estrogenilor la femei şi are rol benefic în buna funcţionare a uterului.
Originare din Peru, roşiile au fost introduse în Europa de spanioli, în secolul al XVI-lea. Există mai multe varietăţi de roşii, dar principalii constituenţi sunt aceiaşi. Roşiile conţin: 90% apă; glucide 4%; protide 1%; lipide 0,3%; acizi organici (malic, pectic, citric); calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sulf şi numeroase oligoelemente: zinc, cupru, fier, bor, iod, precum şi vitaminele: A, B1, B2, B6, C, PP, E, K. S-a constatat ştiinţific că 100 g de roşii proaspete furnizează 13% vitamina A, 5% acid folic, 8% vitamina B1 şi 33% vitamina C din necesarul zilnic al unui adult. Valoarea energetică mică recomandă roşiile în curele de slăbire, asigurând organismului vitamine, minerale şi enzime (atunci când sunt consumate în stare proaspătă), fără a aduce un mare aport caloric. 100 g de roşii au 18 kcal, din care se resorb 89%.