de Luana Mare şi Adrian Barna

Aflată la baza gâtului, glanda tiroidă are un rol foarte important în buna funcţionare a organismului. Atunci când apar dereglări ale glandei tiroide, acest lucru poate fi resimțit la nivelul multor organe importante. Pot apărea palpitaţii, tulburări ale tranzitului intestinal, ale rinichilor sau la nivelul plămânilor. Înainte de a putea stabili un diagnostic pe baza rezultatelor analizelor, bolile tiroidiene trec prin faza preclinică, în care nivelul hormonilor tiroidieni este considerat în limite normale, dar uşor în creştere sau descreştere. Fluctuaţiile pot da simptomatologia bolilor de tiroidă, iar despre importanţa descoperirii la timp a acestora ne-a vorbit profesor universitar doctor Cătălina Poiană (medalion), medic endocrinolog şi preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti, membru al Societăţii Române de Endocrinologie.

„Manifestările sunt blânde şi nespecifice”

- Care sunt simptomele hipotiroidismului şi hipertiroidismului subclinic?

- Multe dintre ele sunt sugerate. Aş vrea să menţionez că patologia tiroidiană nu înseamnă că, dacă suntem hipotiroidieni, ne îngrăşăm şi, dacă suntem hipertiroidieni, slăbim. Practic, acesta este mesajul care se transmite cel mai des. Patologia hipotiroidiană subclinică presupune o serie întreagă de manifestări, care sunt extrem de blânde şi care pot uneori să îmi scape la o primă examinare, pentru că unele dintre ele pot să fie nespecifice, ca şi cele de la hipertiroidismul subclinic, de exemplu, o modificare la limită a pulsului propriu-zis, o tendinţă de scădere a pulsului într-un hipotiroidism subclinic şi o accelerare a acestuia într-un hipertiroidism subclinic, sau elemente de genul astenie fizică, o tendinţă la modificările tegumentelor, care îşi pierd calităţile obişnuite. Deci sunt nişte elemente foarte fine, întrebările din chestionarul la minut alăturat putând ajuta.

- Care este incidenţa bolilor tiroidiene?

- Trebuie spus că aproximativ 30%-40% dintre consultațiile endocrinologice se adresează patologiei tiroidiene. Mai exact, mulţi dintre cei care se prezintă la medic cu astfel de manifestări sunt diagnosticați cu boli tiroidiene. Atât în hipertiroidism, cât şi în hipotiroidism există această fază de boală, preclinică, subclinică mai corect, care are nişte simptome foarte puţin specifice, dar care pot să antreneze patologie şi complicaţii cardiovasculare ce necesită un diagnostic precoce şi un tratament specific. Din cauza acestor elemente, cred că este foarte importantă campania de conştientizare a bolilor tiroidiene, mai ales a celor în faza preclinică.

„Este un factor de risc pentru problemele cardiovasculare”

- Cum se tratează aceste faze subclinice?

- Hipo şi hipertiroidismul au indicaţii de terapie în funcţie de vârsta pacientului, de patologia asociată şi de comorbidităţi, pentru că sunt situaţii în care un hipotiroidism subclinic sau hipertiroidism constituie factori de risc pentru patologie cardiovasculară sau putem să avem un hipo- tiroidism subclinic la o femeie însărcinată, şi atunci, fără doar şi poate, un TSH crescut are alte recomandări de tratament decât în afara sarcinii. Deci, starea fiziologică, vârsta pacientului, sexul, comorbidităţile asociate şi, în general, patologia asociată influenţează decizia, dar, de cele mai multe ori, trebuie intervenit terapeutic dacă o impune contextul. Ceea ce este nevoie să fie subliniat este faptul că trebuie să tratăm pacientul, şi nu boala. Este esenţial ca pacienţilor să le fie testat nivelul de TSH încă de la apariţia primelor simptome ale bolii.

- Este sarea iodată un beneficiu în bolile tiroidiene?

- Sarea iodată este nu numai benefică, dar foarte necesară. Putem spune că este un „rău necesar”. Din cauze geografice, în primul rând, țara noastră fiind o zonă cu deficit de iod. Atunci există nevoia unui aport suplimentar al acestei substanțe. De când s-a introdus această politică medicală, cu sarea iodată, cretinismul endemic a fost eradicat. Efectele se văd la 20 de ani după ce s-a introdus profilaxia iodată. Desigur că există câteva situaţii când iodul în exces nu este recomandat, dar acelea vor fi discutate cu medicul. Pentru că noi nu ne-am mutat în altă parte, iar România este la fel ca în anii din urmă, o ţară cu puţin iod în sol, este necesară în continuare sarea iodată pentru funcţionarea normală a tiroidei.

„Este necesară o conştientizare a importanţei screeningului pentru aceste maladii”

- De ce e necesar un program de screening pentru bolile tiroidiene?

- În întreaga lume, programele naţionale de screening sunt deja un lucru cât se poate de normal. În România însă, acestea nici măcar nu sunt pe agenda zilei. În plus, medicii specialişti atenţionează că în România sunt mulţi pacienţi nediagnosticaţi. De aceea, insistăm ca autorităţile să demonstreze că le pasă cu adevărat de pacienţi, oferindu-le dreptul la sănătate, care este elementar. Un program naţional de screening ar putea, pe de o parte, să le ajute pe femei să conştientizeze că simptome precum modificările greutăţii, stările de anxietate sau depresia ori insomnia ar putea fi eliminate cu ajutorul tratamentului corect. Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA) a lansat o campanie de conştientizare a afecţiunilor tiroidiene, „Ceea ce simţi poate fi din cauza mea, Tiroida”, şi un site dedicat informaţiilor cu privire la patologia acestei glande - www.thzroidaware.com/ro.

„De când s-a introdus această politică medicală cu sarea iodată, cretinismul endemic a fost eradicat. Efectele se văd la 20 de ani după ce s-a recurs la profilaxia iodată“

Chestionar la minut

1. Mă simt obosit(ă) în majoritatea timpului, am puţină energie sau rezistenţă fizică scăzută;

2. Nu pot gândi clar, concentrarea şi memoria mea sunt scăzute;

3. Am tranzitul intestinal încetinit, sunt adeseori constipat(ă);

4. Am observat o creştere în greutate, în ciuda dietei şi a exerciţiilor fizice;

5. Am pielea şi părul uscate şi palide, cu aspect nesănătos, iar unghiile mele sunt fragile;

6. Mi-e frig de cele mai multe ori, chiar şi atunci când ceilalţi se simt confortabil;

7. Am adesea gânduri negative şi sufăr de depresie;

8. Mişcările şi reflexele mele sunt încetinite;

9. Am tensiunea crescută, iar pulsul îmi este scăzut;

10. Am nivel crescut de colesterol;

11. Am gâtul uscat şi sunt răguşit(ă);

12. Simt furnicături la nivelul extremităţilor;

13. Mi s-a deteriorat auzul.

Dacă răspunsul dumneavoastră este „Da” la cinci dintre aceste afirmaţii, adresaţi-vă medicului! Acest chestionar nu are rol de autodiagnosticare, ci doar vă pregăteşte pentru vizita la specialist.