de Sorin Dumitrescu şi Gabriela Comşa
În 1929, revista „Realitatea ilustrată” venea cu o provocare nemaiîntâlnită până atunci în viața societății românești, unde conservatorismul părea a avea rădăcini puternice. Asta pentru că în alte colțuri ale Europei sau ale lumii astfel de inițiative deveniseră deja un obicei curent, nicidecum o premieră. Este vorba despre invitația făcută într-un stil gazetăresc cu totul aparte reprezentantelor sexului frumos de a participa la primul concurs de Miss România, care urma să fie ținut în luna martie, la București. „Dudue dragă, stimată domnișoară, ursitoarele au fost generoase cu voi. Momentul de acum reprezintă pentru voi anotimpul primăvăratec. Prindeți acest moment. Vă oferim prilejul. Participați la concursul nostru. E o splendidă luptă dată pe județe, pe regiuni, pe țară și lupta se va da apoi cu frumusețile de pe întregul glob. Care va birui? Cine știe, poate că dumneata, sau dumneata, dudue, tânără cititoare cu ochi în cari noaptea și-a filtrat misterele, sau în cari cerul și-a picurat seninul”.
Nu aveau drept de participare femeile măritate și cele de moravuri ușoare
Nu aveau dreptul să participe la acest prim concurs de Miss România femeile măritate sau de moravuri ușoare. Într-un final s-a decis ca vârsta de participare să fie între 16 şi 25 de ani. Anunțul a stârnit un interes absolut de nebănuit și peste 800 de candidate au decis să se înscrie. Presa vremii a semnalat acest neașteptat succes de prezență imediat ce s-au aflat cifrele: „S-a crezut, la început, că lumea feminină nu va da importanţa cuvenită acestei iniţiative, care a introdus şi la noi un obiceiu de mult adoptat în ţările cele mai civilizate de pe glob. Totuşi, în ziua fixată pentru alegerea «Reginei frumuseţii româneşti», 800 de concurente, frumoase din toate unghiurile ţării, au defilat în faţa juriului exigent, răspândind în jurul lor farmecul tinereţii şi al distincţiei”, relata presa din martie 1929. Regulamentul de concurs era foarte strict și cine nu respecta regulile impuse era trimisă acasă. „Candidatele, la prezentare în faţa comitetului sau juriului din Bucureşti, nu trebuie să poarte corsete sau brasiere, sau să fi întrebuinţat fard; sunt obligate să defileze îmbrăcate în rochii cât se poate de simple, care să permită aprecierea liniilor. Se ţine seamă atât de perfecţiunea trăsăturilor, cât şi de frumuseţea liniilor, de graţia mişcărilor şi gingăşia înfăţişării”.
Părinții i-au murit la vârstă fragedă
În urma preselecţiilor, în primul concurs Miss România au rămas 72 de tinere, printre care şi Magda Demetrescu, de 17 ani, din Dobrogea. Concursul propriu-zis s-a desfăşurat la 3 martie 1929. Din juriul competiţiei au făcut parte personalităţi ale vremii printre care s-au numărat ministrul de interne Alexandru Vaida-Voevod, profesorul Tzigra Samurcaş, prinţesa Alexandrina Cantacuzino, scriitorul Liviu Rebreanu. Această Magda Demetrescu era tre- cută ca fiind fiica arhitectului Nicolae Demetrescu, însă realitatea era cu totul alta. Fusese adoptată la vârsta de 5 ani, după ce mama sa naturală a murit când ea avea doar 6 săptămâni și la vârsta de 5 ani i-a decedat și tatăl. O soartă cumplită pentru un copil atât de mic, însă Pronia a ocrotit-o și a avut șansa de a fi crescută de o mătușă, care i-a dat o educație aleasă. Avea doar 17 ani când a decis să se înscrie, mai mult împinsă de la spate de gura prietenilor și prietenelor sale.
A leșinat pe scenă când a auzit că a câștigat
Nu a mers la concurs cu gândul că va câștiga, ci doar cu dorința de a participa și de a vedea cum se desfășoară o astfel de competiție care nu mai avusese până atunci loc în țara noastră. Vestea că a fost desemnată Miss România a pus-o la podea la propriu. Dintre cele 72 de tinere participante la concursul Miss România, tânăra de 17 ani, Magda Demetrescu, a fost declarată câştigătoare. La auzul veştii, fata a leşinat pe scenă. Presa vremii, mai precis chiar revista care fusese cu inițiativa concursului, „Realitatea ilustrată”, a descris-o astfel: „Câştigătoarea premiului întâiu este o dobrogeancă de frumuseţe impresionantă, statură înaltă, brună, graţioasă şi elegantă. Înfăţişează tipul de frumuseţă caracteristic al neamului românesc şi va reprezenta la Paris pe cele mai frumoase fete din câte s-au prezentat la concursurile de frumuseţe, ţinute în provincie şi Capitală”. Modestă, câştigăoarea a declarat că titlul de Cea mai frumoasă femeie din România a copleşit-o. „Mă înduioşează şi mă stinghereşte această atenţie deosebită. Cu ce am meritat-o şi voi putea oare, Doamne, Doamne, să înfăţişez în America toată frumuseţea ţării mele?”. Întrebarea sa făcea legătură la faptul că urma să participe în calitate de Miss România la concursul Miss Univers, care se ținea în Statele Unite. Dar până la plecarea în SUA, Magda Demetrescu urma să ne reprezinte, așa cum arăta și presa, inclusiv la concursul de Miss Europa, care avea loc la Paris.
În America a primit 100 de dolari şi un ceas-brăţară
Portretul primei câștigătoare a Miss România a fost făcut cu o descriere care astăzi cu siguranță stârnește zâmbete de reprezentantul „Realitatea ilustrată”: „Guriţa mică şi roşie ca o cireaşă coaptă, un corp minunat, sculptat parcă, în cea mai fină marmoră, un picioruş micuţ şi nervos, braţe pline, de o albeaţă strălucitoare, iată admirabilele elemente ce împodobesc pe aceea care va purta tricolorul frumuseţii române peste Ocean, la concursul internaţional din Galveston”. După câştigarea titlului de Miss România, Magda Demetrescu a participat la concursul Miss Europa, desfăşurat la Paris, şi apoi la Miss Univers, competiţie ce a avut loc în America, în iunie 1929.
A luat locul 6 la Miss Univers, în Statele Unite
La Miss Univers, concurs de frumuseţe la care au participat 40 de concurente din toată lumea, românca a câştigat locul şase şi a primit 100 de dolari şi un ceas-brăţară. Locul şase a fost considerat un mare succes pentru România, care era reprezentată în premieră la concursul Miss Univers.
De la concursul internaţional de frumuseţe de la Galveston, „Miss România” trimitea o corespondenţă către ziarul „Dimineaţa”, unde povestea cu lux de amănunte experienţa trăită în ţara tuturor posibilităţilor. Tânăra româncă constata, înainte de toate, că fetele din America se bucură de o libertate mult mai mare. „Toate americancele erau drăguţe şi nici una n-a venit întovărăşită de mama sa. Pentru că în America există cu totul altă mentalitate decât la noi şi fetele sunt învăţate să ducă o viaţă liberă, să treacă singure prin viaţă şi - poate pentru că educaţia sau teama de legi aspre împiedică pe bărbaţi să aibe atitudini necuviincioase - ele trăiesc pe picior de egalitate cu sexul tare”, scria Magda Demetrescu în articolul intitulat „Cum am concurat la Galveston”.
A impresionat prin costumul și dansul popular
Magda i-a impresionat pe americani venind pe scenă îmbrăcată în costum popular românesc și a interpretat o serie de dansuri populare, care au primit multe aprecieri. Chiar ea avea să scrie într-o altă corespondență pentru ziar că urmare a modului în care a evoluat a devenit dintr-o dată populară în Galveston: „În ziua următoare ziarele aveau dări de seamă lungi, care relatau succesul meu şi mă înfăţişau în costumul de dans. Americanilor le-a plăcut foarte mult şi dansul, şi costumul. E neîndoios că de la această dată am devenit mai populară la Galveston”.