de Mariana Borloveanu
Pe lângă alte modalităţi de întreţinere a tenului e bine să aveţi în vedere masajul cu uleiuri esenţiale, care se obţin, în general, prin presarea la rece a diferitelor plante aromatice sau medicinale. Deşi sunt numite uleiuri, extractele nu sunt grase, chiar dacă se combină mai degrabă cu substanţele uleioase decât cu apa. Ele pătrund în celule, cu scopul de a oxigena, curăţa, purifica şi de a reda pielii strălucirea şi aspectul său natural.
Muşeţelul normalizează metabolismul dermei
Indiferent de tipul de ten, este indicat să se folosească numai uleiuri esenţiale, speciale pentru piele, pentru că cele utilizate în aromaterapie conţin, de obicei, şi alte ingrediente, care pot fi nocive. În cazul tenului uscat, scopul uleiurilor esenţiale este de a hidrata pielea în profunzime, de a atrage şi reţine apa la nivel celular, astfel încât să devină elastică. Se pot folosi esenţele în stare pură sau amestecate cu ulei extravirgin de măsline, de avocado sau de jojoba. Cel mai bun pentru tenul uscat este însă uleiul de muşeţel. Acesta se poate prepara şi în casă, după următoarea reţetă: într-o sticlă mică se pune floare de muşeţel, cât să acopere trei sferturi din conţinutul acesteia. Deasupra se toarnă un strat cu ulei de măsline, presat la rece, după care se astupă bine sticla şi se lasă la soare timp de 14 zile. La sfârşitul acestei perioade se strecoară printr-un tifon dublu şi se păstrează în frigider. Compresele reci cu acest lichid normalizează metabolismul pielii.
Extrasul de muşcată îndepărtează celulele moarte
De obicei, după folosirea îndelungată a produselor cosmetice, tenul devine gras. În aceste condiţii, pielea simte nevoia de compensare, producând o cantitate mai mare de uleiuri naturale, astfel încât veţi avea nevoie de o substanţă care să echilibreze pielea. Există situaţii în care tenul gras are şi alte probleme, cum ar fi acneea. Aceasta este produsă atât de sebumul secretat în exces, dar şi de praful şi bacteriile care se adună în pori şi produc inflamaţii. Cel mai indicat remediu în astfel de situaţii este uleiul de muşcată, care îndepărtează celulele moarte, stimulând producerea celulelor sănătoase. Acesta se prepară astfel: se face un terci din zece flori şi 30 de frunze de muşcată, bine tocate, şi se pune într-un borcan transparent. Deasupra se toarnă 300 ml de alcool dublu rafinat şi se închide etanş, fiind ţinut la soare puternic. După două săptămâni se deschide şi se pun peste compoziţia macerată 300 ml de ulei de măsline extravirgin sau de porumb. Amestecul se mai ţine la soare încă două săptămâni, după care se strecoară şi se stoarce bine. Lichidul obţinut se păstrează în sticluţe de culoare închisă, în frigider, iar plantele macerate se pun în congelator, păstrându-se pentru comprese. Uleiul de muşcată are acţiune antiimflamatorie şi antiseptică, îndepărtând complet impurităţile tenului şi hrănindu-l în profunzime.
Levănţică versus riduri sau cuperoză
De multe ori există probleme ale tenului precum riduri, cicatrice, acnee sau cuperoză, care trebuie tratate cu maximum de eficienţă. În aceste cazuri puteţi apela la uleiul miraculos de levănţică. De-a lungul anilor, această plantă a fost recunoscută datorită puterilor ei curative, fiind folosită ca antiseptic, antibiotic, sedativ şi detoxificant. Vă propunem o reţetă de esenţă făcută în casă, dar cu aceleaşi proprietăţi ca şi uleiul existent în comerţ: luaţi un borcănel în care puneţi 50 de flori de levănţică (două-trei linguri) şi 50 ml alcool dublu rafinat. După ce agitaţi bine conţinutul adăugaţi 400 ml de ulei de măsline sau porumb şi puneţi totul la fiert timp de două ore, amestecând din când în când. Când este gata se acoperă şi se lasă două zile, după care se strecoară totul printr-un tifon dublu. Uleiul se păstrează la întuneric şi răcoare, în sticluţe bine închise. Se aplică o dată pe săptămână seara, înainte de culcare, şi se ţine pe faţă timp de 30 de minute, după care se îndepărtează cu apă călduţă şi se foloseşte o cremă hidratantă. Uleiul de levănţică este singurul dintre esenţe la care se admite prelucrarea termică, dar este obligatoriu ca fierberea să fie făcută pe baie de aburi.
- Masca de pepene galben - se foloseşte, de obicei, la persoanele care au tenul deshidratat şi palid, deoarece îl revigorează. După un masaj uşor, faţa se curăţă cu lapte demachiant sau cu apă minerală. Se ia o felie de pepene galben, din soiul celor zemoşi, se curăţă de coajă, apoi se rupe în bucăţi mai mici şi se aplică direct pe faţă, prin frecare. Se formează o pastă pe care o lăsaţi timp de 15 minute, după care o îndepărtaţi cu apă călduţă.
- Masca de roşii cu castravete - este foarte eficientă şi are proprietăţi hidratante şi de înviorare. Pe lângă vitaminele pe care le conţine, conferă şi o curăţire perfectă a tenului. Se ia o roşie bine coaptă, pe care o rupeţi cu mâna şi pe care o întindeţi pe toată faţa, prin presare. După zece minute acoperiţi tenul cu felii de castravete şi lăsaţi-le să acţioneze împreună încă zece minute. Se îndepărtează apoi totul cu apă minerală.
- Masca de struguri - este răcoroasă şi are efecte calmante şi hidratante. Se desprind boabele de struguri de pe ciorchine, se spală şi se strecoară printr-un tifon, presându-se bine. Se aplică apoi pe faţă, pe care a fost pulverizată puţină apă termală. După 15-20 de minute se curăţă, clătind cu apă rece.