de Daniela Anton
Subţire şi săracă în glande sebacee, pielea mâinilor se deshidratează repede, fiind permanent expusă la numeroşi factori exteriori ce ameninţă să-i altereze echilibrul hidric. De aceea, îngrijirea constantă este esenţială, cu atât mai mult în toamna şi în sezonul rece, când frigul şi schimbările de temperatură pot afecta sănătatea pielii.
Procesul e de două feluri: intrinsec şi extrinsec
Pielea mâinilor suferă două tipuri de îmbătrânire cutanată: îmbătrânirea intrinsecă (programată genetic) şi îmbătrânirea extrinsecă (indusă de agresiunile externe). Aceste două moduri de îmbătrânire sunt deseori legate între ele şi antrenează o pierdere a elasticităţii, o relaxare cutanată şi formarea ridurilor, adică pielea se „plisează”.
Cantităţile de colagen şi de elastină se diminuează
Îmbătrânirea intrinsecă (cea programată genetic) este însoţită de o degenerescenţă progresivă a structurii şi funcţiei cutanate: celulele epidermei şi ale dermei se reproduc mai puţin rapid. Fibrele de colagen şi de elastină se diminuează, iar irigarea sangvină este şi ea redusă. O dată cu înaintarea în vârstă, pielea mâinilor devine mai subţire, mai uscată, îşi pierde fermitatea şi elasticitatea şi se ridează.
Faceţi un „lifting” la suprafaţă
Poluarea şi expunerea prelungită la soare sunt responsabile de alterările cutanate, deseori ireversibile, ce se adaugă celor generate de îmbătrânirea genetică. Aceste alterări sunt provocate de acţiunea radicalilor liberi. Principala manifestare a îmbătrânirii extrinseci este adâncirea ridurilor la suprafaţa pielii, cauzată de degenerescenţa crescută a fibrelor de colagen şi de elastină. Semnele „de bătrâneţe” se accentuează: pielea îşi pierde supleţea, tonicitatea şi face „cute”. Pentru a lupta împotriva semnelor de bătrâneţe şi mai ales împotriva aspectului „boţit” al pielii mâinilor este necesar să acţionaţi la suprafaţă, efectuând un „lifting” al pielii, pentru un efect vizibil imediat şi în profunzime, relansând sinteza fibroblastelor (colagen şi elastină) şi protejând pielea de efectele nocive ale radicalilor liberi printr-o acţiune corectoare şi, totodată, preventivă.
Trataţi membrele înroşite sau învineţite cu cartofi
Unele dintre cele mai utile formule de menţinere a sănătăţii şi frumuseţii mâinilor ne sunt oferite direct de natură şi pot fi puse cu mare uşurinţă în aplicare. Iată câteva remedii naturiste la care puteţi apela. Pe lângă excelentele sale calităţi nutritive, cartoful vă poate ajuta să combateţi cu succes învineţirea mâinilor. Pasta obţinută din 100 g de cartofi fierţi într-un litru de apă se aplică prin masare uşoară pe mâini. Se lasă să acţioneze timp de 20 de minute, după care se îndepărtează cu apă călduţă. Tot pentru tratarea mâinilor ce se înroşesc sau se învineţesc uşor puteţi apela la o soluţie obţinută prin fierberea a două ţeline tăiate şi o jumătate de litru de apă, timp de 30 de minute. Mâinile se scufundă în această soluţie timp de 10-15 minute.
Zeama de roşii, benefică împotriva iritaţiilor
Pentru mâinile iritate de folosirea detergentului, sucul de roşii vă poate fi de mare ajutor. Amestecaţi 50 ml de suc de roşii cu un vârf de cuţit cu sare şi o linguriţă cu glicerină, după care lăsaţi amestecul să acţioneze timp de zece minute. La sfârşit se clătesc mâinile cu apă caldă.
Stejar versus transpiraţia abundentă a palmelor
Stejarul vă poate fi de folos în combaterea transpiraţiei mâinilor. Se prepară un decoct din 20-30 g de coajă mărunţită la un litru de apă. Decoctul se strecoară şi este folosit călduţ atât pentru băi efectuate de una-două ori pe zi, cât şi pentru tamponări locale. Tot pentru diminuarea transpiraţiei mâinilor, puteţi apela cu încredere la infuzia de pedicuţă. Peste o lingură cu pedicuţă uscată şi mărunţită se toarnă 200 ml de apă clocotită, se lasă la infuzat timp de 20-30 de minute, iar apoi se foloseşte pentru băi calde.
Macerat de gutui pentru hidratare
Foarte bun pentru acţiunea sa intens hidratantă asupra pielii mâinilor este maceratul de gutui, obţinut dintr-o lingură cu sâmburi la 240 ml de apă rece, lăsată să macereze timp de 24 de ore. Tot pentru acţiunea sa hidratantă este recomandat şi laptele de migdale. 30 g de migdale nedescojite se pun în 100 ml de apă clocotită, se răcesc, după aceea se curăţă de pieliţă şi se pisează, amestecându-se cu puţină apă şi 5 ml de alcool. Se aplică apoi sub formă de comprese şi ca loţiune.
Laptele din tărâţe de grâu combate asprimea
Pentru pielea aspră şi înroşită puteţi încerca laptele din tărâţe de grâu. Acesta se obţine din 250 g de tărâţe cernute printr-o sită deasă şi fierte apoi într-un litru de lapte, timp de 15 minute. După ce amestecul începe să se răcească, se ţin mâinile scufundate în el până la răcirea completă. Pentru a obţine cele mai bune efecte, efectuaţi acest tratament de trei ori pe săptămână. Tot ca metodă de catifelare puteţi apela la exfoliantul rezultat din amestecarea unei linguriţe cu zahăr şi o cantitate mică de ulei de măsline. Mâinile vor fi masate cu acest amestec timp de un minut, iar apoi se vor spăla cu săpun şi se va clăti cu ceai de muşeţel.
Produsele detergente au o acţiune deshidratantă şi de „topire” a grăsimilor. În special săpunurile cu pH alcalin modifică aciditatea naturală a stratului cornos. Gelurile de duş au şi ele o mare putere decapantă, la fel şi detergenţii menajeri, foarte concentraţi în tensioactivi şi deci extrem de agresivi pentru piele.
Pont! Lămâia e bună pentru întreţinerea mâinilor uscate, dar şi pentru fortificarea unghiilor. Se poate folosi ca atare sau cu 50 g brânză de vaci şi 50 g făină - se aplică pe mâini, se masează cinci minute şi se clăteşte.