de Iulian D. Moleianu

Poate vă gândiţi, cumva, că viaţa grădinarilor este simplă. Nimic mai fals. Pentru a deveni un „as” al grădinăritului, al creării unor combinaţii teribile sau pentru a reuşi să reînviaţi un soi vechi, e nevoie de multă şcoală, de multă muncă şi mai ales de... răbdare. Dacă primăvara este secetoasă, udaţi din abundenţă pomul pe care doriţi să-l altoiţi cu două săptămâni înainte.

Portaltoiul este esenţial

Înainte de a porni la treabă, este important să ştiţi că valoarea portaltoiului este esenţială în această operaţiune. Portaltoaiele sunt pomişorii în vârstă de 1-3 ani în care aplicaţi altoaiele. În cărţi se recomandă ca portaltoaiele să fie de 1 an, dar puteţi încerca şi cu elemente mai „vârstnice”. Evident, nici altoiul nu trebuie neglijat. La pomii care se grăbesc să rodească (cais, cireş, piersic), altoiul trebuie recoltat în lunile ianuarie-februarie, iar la păr, măr şi gutui se pot recolta altoaie şi în lunile de primăvară. Perioada cel mai indicată pentru altoire este 15 martie - 15 mai.

Altoirea în „T” prezintă riscuri

În România, altoirea clasică a pomilor fructiferi, fie ei meri, gutui, pruni, caişi etc., se face prin „metoda T”. Totuşi, se pare că tăietura în „T” are o serie de dezavantaje. Reuşita depinde de dezlipirea scoarţei portaltoiului, necesită un briceag foarte ascuţit şi primejdios pentru începători, iar portaltoiul trebuie să aibă o grosime minimă la fel de mare ca a unui creion. Coaja se desprinde uşor doar în anumite perioade ale anului, în general în lunile iulie-august, şi doar dacă portaltoiul a fost bine întreţinut prin udare.

Paşii care trebuie urmaţi

Olandezul Dieke van Dieken este un adevărat maestru în arta grădinăritului. Timp de 25 de ani a studiat plantele, dar, mai ales, pomii fructiferi, şi chiar şi acum afirmă că mai are multe de învăţat. Cu toate acestea, metoda de altoire numită „copulaţie” poate deveni simplă chiar şi pentru începători dacă aceştia sunt... curajoşi şi temerari. În această perioadă a anului puteţi altoi merii, spre exemplu, pentru a vă bucura de o recoltă mai bogată în viitor sau pentru a readuce la capacitatea maximă un soi îmbătrânit. Iată care sunt paşii necesari pentru a duce munca la bun sfârşit:

1. Cumpăraţi din pepinieră un portaltoi care creşte lent. Dieke van Dieken este un om... tipicar, cum am spune noi, românii, dar asta şi pentru faptul că olandezii iubesc fructele şi pomii exact aşa cum adoră lalelele. Aşadar, el ne învaţă: „Pregătiţi materialele care vă sunt necesare, cumpărând din pepinieră un portaltoi care creşte lent. În niciun caz nu vă grăbiţi, pentru că puteţi rata operaţiunea încă de la primul pas! Pe etichetele altoiurilor nobile este inscripţionat numele fiecărui soi. Apoi, nu uitaţi că, înainte de a începe lucrul, este obligatoriu să spălaţi bine toate ustensilele cu alcool”. Şi, am adăuga noi, în niciun caz nu vă zgârciţi la preţ, pentru că există posibilitatea să cheltuiţi puţin, dar să cumpăraţi marfă... la fel de „ieftină”;
2. Scurtaţi rădăcinile portaltoiului. În continuare, specialiştii recomandă ca rădăcinile portaltoiului să fie scurtate până la jumătate, iar tulpina, până la 15-20 cm. Lungimea depinde de grosimea altoiului, fiind obligatoriu să existe o potrivire perfectă în momentul îmbinării. Altfel, există posibilitatea ca altoirea să întârzie în mod substanţial;
3. Nu tăiaţi altoiul prea scurt! Altoiul este o bucată de lăstar cu trei-cinci muguri, lungă de 15 cm şi la fel de groasă ca portaltoiul. În niciun caz nu tăiaţi prea scurt altoiul! Micşoraţi-l doar în cazul în care nu se potriveşte perfect cu portaltoiul;
4. Realizaţi o tăietură continuă. Înainte de a începe să tăiaţi, exersaţi tehnica necesară pe lăstari de salcie. Este important să realizaţi o tăietură continuă. Aşezaţi lama aproape paralel cu lăstarul şi tăiaţi lemnul cu o mişcare continuă şi egală, executată din umăr. Obligatoriu, cuţitul de altoire trebuie să fie bine ascuţit şi foarte curat;
5. Nu atingeţi cu degetul suprafeţele sensibile. Tăieturile de copulaţie se efectuează la capătul de jos pe altoiul nobil şi la capătul de sus pe portaltoi. Suprafeţele de tăiere trebuie să aibă doar 4-5 cm lungime şi nu trebuie niciodată să fie atinse cu degetul;
6. Atenţie la muguri! Cele două bucăţi se unesc în aşa fel încât straturile de creştere să fie în contact şi să se poată îmbina pe măsură ce planta creşte. Acest ţesut, numit cambium, este uşor de recunoscut, fiind stratul îngust dintre scoarţă şi lemn. Când tăiaţi crengile, aveţi grijă ca pe părţile opuse tăieturilor să se afle câte un mugur, deoarece aceştia stimulează creşterea;
7. Înfăşuraţi de jos în sus. Locul de altoire se leagă cu o folie specială dintr-un plastic subţire, flexibil. Este obligatoriu ca locul de altoire să fie înfăşurat de jos în sus, iar suprafeţele tăiate să nu alunece;
8. Legătura trebuie să fie fermă. Capătul panglicii din plastic se fixează cu un nod. În acest fel, legătura va fi fermă, iar locul de copulaţie va fi bine protejat. Puteţi folosi chiar şi panglici autocolante;
9. Evitaţi ceara specială. Mărul dumneavoastră altoit este gata. Deoarece panglica folosită pentru legarea locului de altoire este impermeabilă la apă, zona nu trebuie protejată cu ceară specială pentru pomi, cum se întâmplă în cazul legării cu rafie sau cu materiale elastice. Mai târziu, panglica se va dezlipi singură, graţie expunerii la soare;
10. Vremea, un capitol important. Plantele sau pomii altoiţi se amplasează direct în grădină în situaţia în care vremea este bună. Dacă plouă, dacă este grindină sau dacă, din contră, temperaturile sunt mult prea ridicate (peste 30-35 de grade Celsius), pomii tineri se aşază temporar în lădiţe umplute cu pământ şi se aşteaptă momentul oportun pentru plantare;
11. Îndepărtaţi folia. Folia impermeabilă protejează copăceii de vântul rece şi de ploi, iar în perioade călduroase, de deshidratare. Când temperaturile cresc însă la valori normale pentru această perioadă (20-25 de grade Celsius), folia trebuie îndepărtată;
12. Mugurii indică rezultatul. Mugurii proaspeţi apăruţi pe altoiul nobil indică faptul că altoirea a reuşit. Nu ne rămâne decât să vă urăm succes şi... răbdare!

Perioada cel mai indicată pentru altoire este 15 martie - 15 mai

Variante clasice de combinaţii

Deşi puteţi improviza şi există şanse să obţineţi soiuri inedite, există mai multe combinaţii clasice de altoire. În continuare vă propunem câteva combinaţii de pomi, în care primul este portaltoiul, iar al doilea, altoiul: măr-prun; păr-gutui; gutui-păr sau păducel; prun-corcoduş, piersic, porumbar, zarzăr; cais-prun, corcoduş, zarzăr, piersic, migdal; piersic-corcoduş, prun; cireş-vişin; vişin-cireş sălbatic.

Dieke van Dieken: „Recuperarea pomilor cu valoare scăzută este importantă“

Altoiurile sunt lăstari anuali sănătoşi. Pentru că dădeam exemplu merii altoiţi, Dieke van Dieken recomandă ca, pentru acest tip de pomi fructiferi, să tăiaţi lăstari din soiurile Alkmene, Geheimrat Dr. Oldenburg sau din varietăţile sănătoase care vă plac cel mai mult. „Important la altoire, dincolo de plăcerea personală a fiecărui grădinar şi de experienţa trăită, este să recuperaţi pomii cu valoare biologică scăzută. Spre exemplu, pentru un corcoduş sau pentru un măr micuţ puteţi altoi ramuri de prun nobil sau chiar de smochin”, spune specialistul olandez.