de Claudia Stan

Glicinia este o plantă căţărătoare spectaculoasă, ce se împarte în trei specii: glicinia japoneză (Wisteria floribunda), glicinia chinezească (Wisteria sinensis) şi glicinia americană (Wisteria frutescens). În ţara noastră a început să fie o plantă ornamentală din ce în ce mai utilizată în peisagistică, deoarece este longevivă şi foarte decorativă atunci când este înflorită, având aspectul unei cascade violacee.

Dragoste… „sufocantă“
Wisteria sinensis este una dintre cele mai răspândite specii de la noi din ţară, având tulpina răsucită contrar sensului acelor de ceasornic! În schimb, Wisteria floribunda se dezvoltă în sensul acelor de ceasornic, iar Wisteria frutescens este cea mai întâlnită  pe terasele caselor. Cu o creştere foarte rapidă, glicinele îşi manifestă dragostea faţă de arborii pe care cresc… sugrumându-i! De aceea se recomandă să îi puneţi la dispoziţie o structură din lemn sau din metal, pentru a avea spaţiu în care să se desfăşoare, mai ales că tulpina se încolăceşte şi, în timp, deformează copacul pe care se dezvoltă. Pe lângă mirosul plăcut al florilor şi aspectul vizual extraordinar pe care le oferă, gliciniile purifică aerul din mediul înconjurător.

Florile apar înaintea frunzelor
Dacă este lăsată să se dezvolte în voie, glicinia poate depăşi zece metri înălţime. Din acest motiv, este indicat să se facă toaletări ale tulpinii şi coroanei, obţinându-se forme interesante chiar şi de... bonsai. Când vă decideţi asupra locului în care o veţi amplasa, ţineţi cont de faptul că glicina va depăşi greutatea de o tonă! Se adaptează foarte uşor la clima din România, etalându-şi frunzişul la soare. Înfloreşte primăvara, începând cu luna mai, iar coloritul florilor este variat, de la roz până la violet. Un alt aspect interesant este că florile apar înaintea frunzelor. Glicinia japoneză înfloreşte progresiv, însă florile nu rezistă mult timp. De la bază spre vârful plantei se observă minunatul colorit alături de mireasma îmbătătoare. În schimb, glicina chinezească nu are o înflorire atât de pompoasă, dar rezistă o perioadă mai lungă. Aspectul florilor este asemănător cu al acelora de salcâm, prinse într-un ciorchine.

Înfloreşte după trei ani
Dacă doriţi să plantaţi glicinia în curtea dumneavoastră trebuie să ţineţi cont de câteva sfaturi. Evitaţi să le înmulţiţi prin seminţe, pentru că veţi aştepta… zece ani să înflorească! Dacă alegeţi divizarea prin butaşi sau prin marcotaj, glicinia rezultată va înflori în mai puţin de trei ani. Planta se fertilizează doar atunci când florile încep să se scuture, iar îngrăşământul ideal este cel ce conţine mult fosfor (0-20-1). Mare atenţie la administrarea cantităţilor de calciu, deoarece excesul poate cauza cloroza ferică! De asemenea, puteţi procura de la magazinele de specialitate substanţe bogate în fier ce le veţi adăuga în sol.
Din fericire, glicinia este o floare foarte rezistentă la dăunători, astfel că nu se cunoaşte vreo boală care să o doboare. Udarea se face ori de câte ori este nevoie, evitându-se uscarea pământului.

Planta se extinde

Imediat după perioada de înflorire puteţi începe scurtarea plantei. Dacă nu este controlată, aceasta se va întinde excesiv, de aceea este foarte important să deţineţi controlul asupra plantei! Vara este anotimpul ideal pentru tăierea crengilor din jurul unei ramuri principale. Cele secundare vor fi tăiate începând cu a şaptea frunză, iar până la venirea toamnei trebuie să mai aibă pe crengile principale doar cinci muguri. Toamna se vor tăia rădăcinile, însă doar prin săpare la aproximativ 0,5 m în jurul plantei.