de Călin Popa şi Adrian Barna
Este vremea propice pentru grădinărit, activitate care a ieșit de mult din clișeul de „ocupație a vârstnicilor”, grație unui număr în continuă creștere de beneficii pentru fizic și psihic.
Întărește rezistența fizică
Un studiu de dată recentă, derulat în cadrul Universității Anglia Ruskin, din Marea Britanie, a pus în evidență faptul că printre beneficiile grădinăritului se numără și creșterea stimei de sine. Acest efect se datorează capacității acestei ocupații de a ameliora percepția asupra propriului corp și a relației cu mediul înconjurător. Aceste urmări benefice sunt valabile deopotrivă pentru persoanele care plantează în grădina proprie, cât și pentru cele care grădinăresc în comunitate, „la comun”, în spații publice. Potrivit experților britanici, spre deosebire de cei care nu au această activitate, pasionații de plantat sunt mult mai mulțumiți de imaginea, postura și funcționarea de ansamblu a corpului lor. „O imagine îmbunătățită vizavi de propriul corp are un impact major la nivel psihologic, întărind rezistența fizică și contribuind astfel la menținerea unei stări optime de sănătate la modul general, ceea ce este remarcabil în condițiile în care urbanizarea a redus masiv accesul oamenilor la natură”, argumentează psihologul Viren Swami.
Acționează ca antidepresiv
Contactul cu solul prin gădinărit are efecte similare cu ale medicamentelor antidepresive, crescând și optimizând starea de spirit, arată rezultatele unei cercetări realizate în cadrul Universității din Bristol, Marea Britanie. În cadrul unor teste pe animale de laborator, s-a constatat faptul că bacteriile „prietenoase” din pământul în care plantăm generează producerea de serotonină la nivelul creierului, întărind, o dată în plus, relația directă dintre natură, sistemul imunitar și sănătatea mentală. În aceste condiții, specialiștii recomandă grădinăritul pentru ameliorarea stărilor de anxietate, de neliniște, în tulburări emoționale și stări de nervozitate. De asemenea, aceleași bacterii din sol, cu care cei care grădinăresc intră în contact direct, sunt responsabile cu atenuarea simptomelor bolii Crohn și chiar a suferințelor artritei reumatoide, întrucât această activitate susține mobilitatea articulațiilor prin mișcări lejere, plăcute.
Stimulează creierul, susține capacitățile cognitive
Grădinăritul este, pentru creier, mult mai mult decât o simplă ocupație „ca să treacă timpul”. Această activitate presupune pasiune, atenție, cunoștințe, ca și grijă ulterioară pentru rezultatele care apar. Astfel, este stimulat creierul, sunt susținute abilitățile cognitive, se dezvoltă capacitatea de a lua în calcul și detaliile, și tabloul general, precum și evoluțiile posibile. Potrivit expertului Hilda Burke, relaxarea pe care o generează grădinăritul are legătură și cu ancorarea mentală în prezent, cei care practică această activitate fiind mai conștienți și mai vigilenți. „Lucrul cu solul, sădirea plantelor, cultivarea răsadurilor și, nu în ultimul rând, răbdarea cu care facem toate acestea ne oferă o lecție valoroasă pentru viața noastră personală”, explică specialistul britanic. De altfel, potrivit unor serii de studii științifice, grădinăritul antrenează funcții importante ale creierului, printre care învățarea de lucruri noi, rezolvarea problemelor, conștientizare senzorială și păstrarea minții active. În cazul unor pacienți cu Alzheimer, terapia horticolă a avut ca urmări reducerea durerii și a căderilor, îmbunătățirea atenției și diminuarea stresului.
Scade tensiunea arterială
Prin efectul pe care îl produce asupra stării generale percepția culorii verde, grădinăritul declanșează un răspuns al sistemului nervos care generează scăderea tensiunii arteriale. În același timp, activitatea fizică în grădină aduce beneficii mușchilor, oaselor și organelor, fiind recomandată la orice vârstă. De asemenea, grădina este un furnizor de aer proaspăt care revitalizează respirația și permite plămânilor să beneficieze pe deplin de o calitate mai bună de aer. În plus, grădinăritul poate furniza beneficii ale expunerii la soare: vitamina D este un hormon produs de pielea expusă la razele „astrului zilei”, care s-a dovedit că acționează ca un inhibitor puternic al creșterii celulare anormale, prevenindu-se astfel apariția tumorilor. Nu în ultimul rând, plantarea și tot restul activităților pe care le presupune îngrijirea unei grădini au dat rezultate excelente, ca terapii alternative, în gestionarea simptomelor sindromului posttraumatic, de care suferă mulți dintre militarii care se întorc din teatrele de operațiuni.
Ajută la slăbit, asigură alimente sănătoase
Grădinăritul implică și un aport la eforturile fiecăruia de a se menține într-o bună formă fizică. Tunsul unui gazon prin împingerea unei mașini de tuns iarba timp de o jumătate de oră poate arde aproximativ 243 de calorii, aerisirea unei grămezi de compost pentru circa 15 minute elimină alte 100 de calorii, iar ridicarea și transportarea unor găleți pline cu apă în fiecare mână echivalează cu o sesiune de exerciții la sală, arată specialiștii. În același timp, legumele din grădină vor furniza oricând alternative sănătoase la variantele industriale, deseori crescute artificial, cu ajutorul pesticidelor. Grădinarii au la îndemână o gamă largă de fructe, legume, salate și ierburi mult mai sănătoase, bio sau eco, cu evidente rezultate benefice. Ca urmare, grădinăritul poate fi perceput nu doar ca un hobby, ci și ca un mod de viață.
Întăreşte legăturile dintre membrii familiei
Grădinăritul implică toate simțurile și angajează intelectul și corpul fizic, oferind o distracție plăcută, plină de oportunități și răsplata culegerii propriilor produse sau designul de excepție al unei grădini cu flori personalizată. În aceste condiții, activitatea îi poate aduce laolaltă pe toți membrii familiei, care își pot întări legăturile prin intermediul unei ocupații care nu doar să se dovedească amuzantă și plină de satisfacții pentru toate generațiile, ci și un mod de a-i educa pe cei mici în spiritul muncii proprii, al comuniunii cu mediul natural și al unor alternative sănătoase la privitul în exces în ecranele dispozitivelor electronice.