de Călin Popa şi Daniel Alexandrescu

Bacteriile „prietenoase” nu sunt de folos doar oamenilor, aducându-le nenumărate beneficii, ci și… plantelor. Probioticele dezvoltate de experții britanici au dat la iveală o generație de plante care sunt mai puțin predispuse la îmbolnăvire și au, implicit, nevoie de o cantitate mult redusă de pesticide.

40% dintre recoltele lumii, pierdute din cauza bolilor

Datele Organizației Națiunilor Unite arată că la nivel mondial, până la 40% dintre recolte pot fi pierdute în fiecare an din cauza bolilor de tot felul, cu un cost total de peste 220 de miliarde de dolari. Pe lângă pierderile efective, lupta pentru salvarea plantelor implică tot mai multe tratamente cu pesticide evoluate, care au ajuns să fie mai mult un pericol pentru om și mediu decât o soluție. În aceste condiții, descoperirea experților de la Institutul de Hrană Sustenabilă al Universității din Sheffield este de natură să deschidă o nouă eră în menținerea unor plante sănătoase și cât mai puțin „tratate” posibil.

Rezistență sporită la boli

Făcând o paralelă între felul în care probioticele activează sistemul imunitar uman și aceeași manieră de apărare a plantelor, experții britanici au injectat „bacterii prietenoase” în solul în care au răsădit diverși lăstari. Dându-le acest cocteil benefic, au îmbunătățit semnificativ mediul de creștere, iar plantele au demonstrat o rezistență sporită la boli. „Cercetătorii au descoperit în ultimii ani proprietățile bacteriilor bune pentru sănătatea umană și considerăm că același lucru este valabil și în cazul plantelor”, punctează Duncan Cameron, directorul institutului.

Nu mai este nevoie de pesticide

Specialiștii au înregistrat rezultate promițătoare și în cazul plantelor răsădite fără sol, în condiții sterile și închise, mult mai predispuse la îmbolnăvire decât cele care se dezvoltă în aer liber. Folosind lăstari de tomate, experții cercetează în prezent felul în care rădăcinile acestor legume pot lupta cu bolile grație unui sistem imunitar mai puternic. „În prezent lucrăm pentru identificarea sistemului prin care tomatele interacționează cu bacteriile bune din sol pentru a se întări în fața agresiunii bolilor, chiar și în afara sezonului și fără să mai fie nevoie să utilizăm pesticide periculoase”, adaugă Cameron. Odată rezolvată problema bolilor frecvente care afectează plantele crescute în medii controlate, se poate evita chiar o criză alimentară globală, consideră experții britanici.

„În prezent, suntem în proces de a izola bacteriile bune din solul care suprimă bolile plantelor în mod natural și să le adaptăm la solurile speciale pe care le folosim în mediile controlate“ Duncan Cameron, Universitatea Sheffield, Marea Britanie

Un plus pentru securitatea alimentară

Introducând sistemul injectării solului cu bacterii „prietenoase”, în principal în cazul plantelor de seră care asigură producția de roșii sau de căpșuni, experții consideră că se poate crește productivitatea, se evită risipa alimentară și se poate înregistra un plus pe direcția securității alimentare, odată cu reducerea cantității de pesticide utilizate pe parcursul dezvoltării plantelor. De asemenea, metoda se dovedește excelentă pentru îmbunătățirea semnificativă a calității „solului” special, artificial, în care sunt crescute multe plante și care asigură o producție de zece ori mai mare decât cea obținută pe terenurile supuse degradării. Potrivit datelor ONU, în fiecare an se pierd din cauza eroziunii 24 de miliarde de tone de sol fertil.