de Ştefania Băcanu şi Claudia Mîţoi
S-au împlinit 50 de ani de frumos, de parfum, de imaginaţie, creativitate, calitate şi bun gust. O jumătate de secol de când Iris transmite cele mai inspirate poveşti oamenilor prin intermediul florilor. Sigur le-aţi văzut prin oraş, măcat o dată. Aşa a luat naştere campania „50 de zile pentru 50 de ani”, un manifest unic prin care, zilnic, s-au ţesut mesaje, s-au redeschis porţi peste care se aşezase praful timpului, s-au schimbat idei şi concepte. Totul, pentru o lume mai bună şi pentru a le readuce oamenilor zâmbetul şi speranţa pe chipuri. Semnătura le aparţine fraţilor Nicu Bocancea şi Cosmin Avramiţă (foto), cei care stau sub sigla Iris, şi care duc mai departe comoara familiei, ale cărei baze s-au pus încă din 1970. Cosmin, unul dintre cei doi manageri, ne-a vorbit despre această campanie, cum au luat naştere toate idelile minunate cu care au împânzit Capitala, ce îi inspiră şi care este secretul succesului.
„Florile trebuie dăruite cu petalele în sus, înspre inimă, că de acolo pleacă”
- Care este povestea florăriei Iris?
- Este foarte emoţionant pentru mine de câte ori ajung să spun povestea Iris, a noastră, de fapt. Iris este o istorioară de familie, înainte de a fi un business, este viaţa părinţilor mei, acum viaţa mea şi a fratelui meu, Nicu Bocancea, şi, sperăm noi, să ajungă să fie şi viaţa şi profesia copiilor noştri. Părinţii noştri şi ai Iris, Lidia şi Adrian Avrămiţă, lucrează în industria florilor din 1970 si, odată ce au descoperit dragostea pentru flori si particularităţile lucrului cu ele, nu au mai putut sta departe de ele. În anii ’70, ’80 şi ’90, piaţa de flori era foarte limitată şi destul de greu de deslusit şi de dezvoltat. Au fost multe momente grele, au fost nenumărate nopţi nedormite, drumuri către serele de la noi sau din străinătate pentru a aduce flori în braţe pentru magazinul familiei. A fost o fugă pentru a găsi tot ce era mai bun şi mai frumos la producătorii locali, în condiţiile în care cele mai frumoase flori mergeau către export. Îmi amintesc că mama le iubea pur şi simplu, mici şi puţine cum erau, mereu ne spunea că florile ne fac vieţile mai frumoase şi mai colorate şi că ele trebuie dăruite din suflet. Ne tot repeta că florile trebuie dăruite cu codiţele în jos şi cu petalele în sus, înspre inimă, că de acolo pleacă şi către inimă se duc.
- Care este secretul longevităţii?
- Cred că dezvoltarea business-ului nostru s-a aşezat pe dragostea şi respectul pentru flori şi pentru toţi cei care le iubesc, a venit din dedicare, implicare, studiu, perfecţionare, formare continuă, dorinţă şi drag. Pentru floriştii Iris a devenit o pasiune, un stil de viaţă, o bucurie zilnică şi o „joacă” permanentă cu cele mai frumoase „instrumente” de lucru. Este pasiune pentru noi, aşa cum era şi pentru părinţii noştri, doar că noi avem acum o moştenire de care trebuie să avem grijă şi pe care încercăm să o dezvoltăm. Ei au fost pionieri în domeniu şi au muncit să construiască drumul pe care noi acum mergem cu mândrie şi cu dedicare.
„Cu ajutorul lor putem face ceva frumos din ceva urât”
- Ce înseamnă proiectul „50 de zile pentru 50 de ani”, ce tocmai s-a încheiat?
- Campania #50dezilepentru50deani a apărut din dorinţa noastră de a marca cei 50 de ani de istorie a familiei noastre în industria florilor din România şi de a oferi glas florilor, să vorbească despre o lume mai bună, mai frumoasă, mai civilizată. Florile au capacitatea de a schimba în bine un context, cu ajutorul lor putem face ceva frumos din ceva urât sau greşit, putem aduce zâmbete sau putem pune lumea pe gânduri. Iris are norocul de a-l avea pe Nicu Bocancea, fratele meu, în care eu am încredere absolută, care, după 25 de ani de formare profesională şi de aprecieri internaţionale, îşi dedică zilnic ore pentru a comunica prin şi cu florile. El reuşeşte să creeze concepte foarte puternice din flori, el gândeşte şi pregăteşte cea mai potrivită scenă pentru construcţiile florale atât de expresive pe care oamenii le-au savurat în cadrul campaniei noastre, în care, zilnic, timp de 50 de zile, am spus poveşti din flori şi din speranţa în mai bine.
- De la ce a plecat această idee?
- Ne-am dorit să sărbătorim povestea de 50 de ani a familie noastre, aducând florile în stradă, între oameni, să-i facem cumva să se reîndrăgostească de flori şi să vadă, cu ajutorul lor, şi partea frumoasă a vieţii, a oraşului, a oamenilor din jur. Am încercat să dăm mesaje sociale, despre principii, valori, reguli şi nereguli din jurul nostru cu cea mai frumoasă şi colorată „voce”, cea a florilor.
„O reacţie înseamnă o emoţie, o emoţie înseamnă că ne-am împlinit misiunea”
- Care sunt mesajele pe care florăria Iris a vrut să le transmită?
- Când ne-am propus să începem campania, ne-a fost teamă că ne va fi greu să găsim 50 de contexte pe care să le semnalăm cu ajutorul florilor, însă cu fiecare episod de manifest, ne-am convins că 50 e un număr mult prea mic pentru cât de complexă e lumea din jurul nostru şi pentru câte mesaje sociale putem transmite cu ajutorul florilor, mai ales în aceste timpuri în care oamenii au nevoie de frumos în jurul lor. Pe unele, care ne „dureau”, le-am pus pe o listă şi le făceam pe măsură ce aveam timpul necesar: groapa pe care am acoperit-o cu flori, chiştoacele de ţigări, peturile de plastic sau măştile de protecţie aruncate pe jos, regulile sau semnele de circulaţie ignorate de participanţii la trafic, firele electrice care aglomerează stâlpii de înaltă tensiune. De altele, ne-am ciocnit pe stradă şi ne-am simţit inspiraţi pentru a realiza câte un manifest floral unic: o croitorie veche în care intrau prea puţini oameni din cauza faptului că meşteşugarii au fost înlocuiţi de fabrici şi de tehnologie, un balcon părăsit, o casă dezafectată, o bancă la km 0 al Bucureştiului, ignorată de trecători în fuga zilnică, un coş de gunoi prea puţin folosit. Am avut şi manifeste florale în care subliniam efectele pandemiei asupra lumii artistice şi culturale din Bucureşti: am aşternut un covor de gazon pe care am presărat trandafiri albi la intrarea în Teatrul Naţional din Bucureşti, care a fost închis pentru spectatori, am inserat construcţii florale în restaurantele închise de regulile pandemiei, în parcurile de copii rămase pustii. Am realizat o poartă florală impresionantă în Aeroportul din Bucureşti, care a rămas aproape gol în ultima perioadă din cauza restricţiilor de circulaţie aeriană, sau am încercat să încurajăm vizitele în muzeele exterioare în vremuri în care socializarea şi accesul la cultură este limitat. Am avut manifeste florale care s-au legat de evenimente punctuale: Zilele Bucureştiului, Ziua internaţională a cafelei, începerea anului şcolar, Ziua mondială a luptei împotriva cancerului de sân. Şi am avut şi manifeste care s-au legat simbolic de istoria noastră: am umplut cu plante verzi o maşină Dacia care este o emblemă pentru România anilor ’70-’80, cu scopul de a sublinia istoria noastră, dar şi pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la poluarea oraşului, încercând să facem o maşină „verde”, singura din Bucureşti, care dăruieşte oraşului şi locuitorilor săi oxigen printre toate celelalte care doar îl consumă. Manifestul cu numărul 50 nu a fost, aşa cum se aştepta toată lumea, un manifest impresionant din flori, ci a fost unul prin care am exprimat esenţa afacerii noastre: oamenii şi familia. Aşa că, am realizat un mare 50 în faţa Atelierului Iris din toţi oamenii care formează, astăzi, familia Iris. Am fost fericiţi că am avut alături, la aniversarea de 50 de ani, părinţii şi mare parte dintre cei care fac posibilă povestea Iris, astăzi şi mâine.
- Ce impact au avut aranjamentele florare asupra oamenilor?
- Zâmbetele oamenilor şi instinctul de a-şi scoate telefoanele şi de a filma sau de a poza manifestele Iris au fost primele mari satisfacţii pentru noi, în momentul în care realizam împreună cu floriştii de la Iris ornamentele în stradă. Au fost minunate toate reacţiile oamenilor şi îi mulţumim fiecăruia în parte pentru ele. Este copleşitor când ne opresc oamenii pe stradă şi ne spun că ştiu de noi şi despre manifestul nostru şi ne roagă să venim şi în universul lor cu el. Este flatant când florişti din afara ţării ne-au luat exemplul şi duc mai departe manifestul nostru în oraşele lor, ne bucură fiecare zâmbet şi reacţie emoţionantă pe care o primim când dăruim o floare. Până la urmă, o reacţie înseamnă o emoţie, o emoţie înseamnă că ne-am împlinit misiunea pe care ne-au imprimat-o părinţii noştri de când au început să scrie povestea Iris: aceea de a crea emoţii cu ajutorul florilor. Au fost multe persoane din comunitatea noastră care ne-au mărturisit că aşa îşi încep ziua, privind manifestul nostru. A fost foarte drăgut că ei se aşteptau să postăm manifestul zilnic, la ora 8:00 dimineaţa. Dacă se întâmpla să întârziem cu câteva minute postarea, apăreau reacţiile, întrebările, cererile.
„Important este ca oamenii să se oprească din fuga zilnică şi să zâmbească“
- Ce folosiţi în aranjamentele pe care le faceţi?
- Orice floare are o însemnătate anume şi un impact propriu asupra celor din jur, aşa cum fiecare om are unicitatea lui, iar felul în care ele se combină şi se aranjează poate spune poveşti. În cadrul manifestului nostru social, în alegerea florilor folosite, sunt importante contextul în care era plasată construcţia florală şi mesajul pe care doream să-l transmitem. Contează mult cadrul în alegerea florilor, de exemplu. Am folosit floarea-soarelui ca să semnalizăm coşul de gunoi de la Universitate, ca să fie văzut de oricine. În cazul copiilor, am simţit să folosim flori colorate, ca să fie în acord cu veselia lor, cu entuziasmul şi cu optimismul lor. Odată cu venirea toamnei, am inserat în aranjamente florile de sezon, iar la Teatrul Naţional, am aşternut la intrarea în teatru un covor din gazon, presărat cu trandafiri albi, aşa cum obişnuiesc să primească actorii la finalul reprezentaţiilor reuşite, ca să subliniem valoarea lor şi faptul că ne lipseşte forţa actului lor artistic.
- Cum vă inspiraţi?
- Viaţa ne inspiră, oraşul, oamenii din jur, vremurile prin care trecem, natura, frumuseţea florilor, infinitul de variante de a le combina pentru a spune poveşti diverse, totul este o sursă de inspiraţie. Important este ca oamenii să se oprească din drum, din fuga zilnică, să zâmbească sau să stea pe gânduri, să îşi amintească să dăruiască la rândul lor o floare celor pe care îi iubesc şi să încerce să trăiască frumos, cu respect faţă de reguli, de valori, de trecut şi de viitor şi cu empatie faţă de cei din jur.
„Nu cred că a existat manifest care să nu fi atins sufletul cuiva“
- Au înţeles mesajele pe care le-aţi transmis?
- Atunci când vine vorba despre flori, e greu să refuzi ceva (zâmbeşte). Am încercat ca fiecare manifest să fie din altă zonă, să spună altă poveste, ca să „desenăm” cu el complexitatea lumii şi varietatea de valori, de reguli şi de nereguli în mijlocul cărora trăim. Nu cred că a existat manifest care să nu fi atins sufletul sau raţiunea cuiva. Florile au un efect foarte puternic asupra oamenilor, cu frumuseţea lor reuşesc să semnaleze blând şi pitoresc lucruri destul de greu de acceptat. Aşa că, dacă noi sau alţii ca noi nu am fi putut să oprim românii din fuga zilnică, să-i punem puţin pe gânduri, iată că florile au reuşit să o facă.
- Aţi avut un mesaj şi pentru cei care folosesc măştile de protecţie…
- Da. Măştile de protecţie sunt o necesitate zilnică pentru noi toţi. Le folosim cu recunoştinţă şi cu încrederea că ne protejează. Doar că le vedem pe jos, folosite, la fiecare pas. Strada este plină de ele, sunt „chiştoacele” de ţigări ale anului 2020. Sunt o sursă de microbi şi de inestetic. Aşa că, am adus cea mai frumoasă, colorată şi parfumată armă care să se lupte cu indiferenţa şi neatenţia celor care îşi aruncă măştile folosite pe jos: florile. Frumuseţea lor, în contrapunct cu indiferenţa celor care acoperă străzile şi trotuarele cu măşti, a fost o imagine care a stârnit multe reacţii şi i-a pus pe mulţi pe gânduri.
- Ce reprezintă florile pentru voi?
- Pentru noi, florile reprezintă viaţa noastră toată, a părinţilor noştri, a noastră şi a copiilor noştri. Ele ne dau sens, satisfacţie, ne predau lecţii despre frumuseţe şi putere şi ne motivează cu diversitatea şi forţa lor să simţim că în fiecare zi avem ceva nou de învăţat. Pentru lume, sunt „frumuseţe” pură, generator de emoţii de tot felul, „povestitor” fără vorbe şi o infinitate de dovezi de versatilitate şi integrare în viaţa şi în sufletul oamenilor, în industrii variate, în toate ţările de pe glob.