de Simona Soare Ghișea şi Florica Pintea
Consumul de produse ecologice nu mai reprezintă un moft, pentru unii români devenind chiar o necesitate, cu atât mai mult în contextul actual al pandemiei de COVID-19. Ce înseamnă mai exact un produs ecologic și cum vă asigurați de calitatea acestuia, aflați de la Mircea Fulga, manager de dezvoltare în cadrul companiei Norofert (www.norofert.ro), producător român de îngrășăminte organice.
„Mâncarea la borcan se vinde cel mai bine”
- Care sunt cele mai vândute alimente ecologice?
- Potrivit studiilor, alimentele ecologice care se vând cel mai bine sunt mâncarea la borcan, care ocupă primul loc în preferințele românilor, produsele lactate, ouăle, cerealele, nucile și semințele, carnea proaspătă.
- Ce diferență există între termenii „natural”, „ecologic”, „organic” și „bio”?
- „Ecologic”, „organic” și „bio” înseamnă același lucru. Diferența este mai mult la nivel lingvistic, „ecologic” fiind termenul folosit de legislația din România, în timp ce „organic” este utilizat în spațiul anglo-saxon, iar „bio” în Franța și Germania. „Natural” nu înseamnă nimic altceva în afară de faptul că alimentul respectiv provine din natură. Un produs natural nu este neapărat ecologic. Conform legislației europene, pentru ca un aliment să fie certificat ecologic, în perioada de producție este interzisă utilizarea de organisme modificate genetic sau derivatele acestora, fertilizanți și pesticide de sinteză, stimulatori și regulatori de creștere, hormoni, antibiotice. În etapa de procesare, este complet interzisă folosirea de aditivi alimentari, substanțe complementare și substanțe chimice de sinteză pentru prepararea alimentelor ecologice.
Citiți atent informațiile de pe ambalaj!
- Cum pot ști oamenii că produsul de la raft este bio?
- Conform indicațiilor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), operatorii care respectă regulile de producție ecologică primesc un certificat de produs ecologic din partea unui organism de inspecție și certificare privat, aprobat de MADR. Oamenii trebuie să se uite dacă pe ambalajul alimentului sunt trecute următoarele mențiuni: referința la producția ecologică, siglele, numele și codul organismului de inspecție și certificare care a efectuat inspecția și a eliberat certificatul de produs ecologic. Cea mai răspândită siglă este cea a UE, care are forma unui dreptunghi verde, ce cuprinde la interior o frunză înconjurată de 12 stele. Aceasta este obligatorie pentru produsele alimentare preambalate. Sigla pentru România are forma unui cerc, iar în interior sunt literele „a” și „e” (agricultură ecologică). Împreună cu sigla UE, această siglă garantează că minim 95% dintre ingredientele produsului au fost obținute în conformitate cu metoda de producție ecologică.
- Cu ce sunt tratate aceste alimente?
- Regulile stabilite de UE cu privire la producția ecologică specifică în mod clar că orice substanță utilizată pentru combaterea dăunătorilor sau a bolilor plantelor trebuie aprobată de Comisia Europeană. Se pot folosi doar substanțe și compuși care au aprobare și sunt pe lista din reglementările specifice. Astfel, alimentele prelucrate trebuie să aibă la bază în principal ingrediente agricole. Utilizarea de substanțe și tehnici care reconstituie proprietățile pierdute în timpul procesării sau depozitării, care corectează rezultatele neglijenței în momentul procesării sau care pot induce în eroare în privința adevăratei naturi a acestor produse este strict interzisă.
„Este mai bine să consumăm produse bio, în special fructe și legume”
- Considerați că unele produse ar trebui consumate doar în varianta „ecologică”?
- Domeniul agriculturii la nivelul UE este puternic reglementat atât pentru produsele convenționale, cât și pentru cele ecologice. Astfel, consider că ceea ce punem pe masă nu ar trebui să ne pună sănătatea în pericol, atât timp cât există un echilibru în alimentație. În mod cert, este mai bine să consumăm produse ecologice, în special fructe și legume. Observăm o tendință în creștere a persoanelor care cultivă în regim propriu. În general, pentru a menține legumele proaspete și ecologice, micii grădinari preferă să nu folosească îngrășăminte, ceea ce este o greșeală. Noi am lansat o linie de produse pentru grădinarii hobby, astfel încât chiar și aceștia să poată beneficia de agricultura ecologică.
- Au început românii să se orienteze mai mult către produsele ecologice?
- În pandemie, oamenii au început să gătească mai mult decât o făceau înainte și au devenit mai atenți la ceea ce pun în farfurie. Consumatorii percep produsele ecologice mai degrabă ca pe o necesitate. La nivel global și european, suntem martorii unei schimbări generale către agricultura ecologică. Comisia Europeană a publicat anul trecut strategia „De la fermă la consumator” („From Farm to Fork”), care presupune trecerea către un sistem alimentar mai sănătos și mai durabil. Un alt aspect este legat de reducerea folosirii pesticidelor cu 50% până în 2030, limitarea utilizării de nutrienți și creșterea ponderii suprafeței dedicate agriculturii ecologice la 25% din totalul terenurilor agricole din UE.
„Aduce o serie de beneficii”
- Cât de deschiși sunt românii la ideea de agricultură ecologică?
- România are un potențial uriaș de dezvoltare în ceea ce privește agricultura ecologică. În ultimii ani, am observat o creștere a producției pe hectar în sistem ecologic, aspect ce a dus la o micșorare a diferenței între producția ecologică și cea convențională. Agricultura ecologică aduce și o serie de beneficii pentru mediul înconjurător, precum o utilizare responsabilă a energiei și a resurselor naturale, păstrarea biodiversității sau creșterea fertilității solului.
- Care sunt beneficiile aduse fermierilor?
- Observăm din ce în ce mai mulți fermieri care se îndreaptă spre agricultura ecologică, datorită beneficiilor: subvenții mai mari, costuri de exploatare similare cu agricultura convențională și un preț cu 40%-50% mai mare la vânzarea recoltei. Fermierii au la dispoziție Măsura 11 din Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada de programare 2014-2020, unde sprijinul este acordat în două direcții: conversia la metodele de agricultură ecologică și menținerea practicilor de agricultură ecologică. Bugetul acestei măsuri a fost de aproximativ 230 de milioane de euro. Ne așteptăm ca și în următoarea perioadă de programare, 2021-2027, să vedem măsuri de sprijin dedicate agriculturii ecologice, poate și cu un buget mai mare.
„Vrem să extindem suprafeţele în următorii ani“
- La ce valoare se situează piața agriculturii ecologice în prezent?
- Conform datelor oficiale, la nivelul UE piața produselor ecologice are o valoare de circa 37 de miliarde de euro, iar media privind suprafața dedicată utilizării agriculturii ecologice este de aproape 8%. În România, procentul este de aproape 3%, printre cele mai mici din Europa.
- Ce sfaturi le oferiți celor care vor să investească într-un teren agricol?
- Să aibă răbdare, să urmărească cu atenție diversele oportunități de sprijin, fie că vorbim despre subvenții, fie despre fonduri europene. Pe de altă parte, indiferent dacă ne referim la agricultura ecologică sau la cea convențională, este esențial să fie utilizate produse și materii prime de calitate.
- Care sunt planurile de dezvoltare ale Norofert?
- Avem în vedere finalizarea achiziționării unei ferme de 1.000 de hectare în județul Teleorman, pe care ne dorim să o transformăm într-o fermă ecologică, precum și să o utilizăm ca centru logistic pentru tradingul de cereale ecologice. Vrem să avem o afacere integrată și să ne extindem suprafețele ecologice în următorii ani. Vom investi într-o nouă linie de mare capacitate de îngrășăminte de sol, dar și în extinderea liniei de producție de microorganisme pentru agricultura ecologică.