de Claudia Stan

Gladiola (Gladiolus communis) este o floare originară din Africa de Sud şi bazinul mediteranean. Numele de gladiolă provine din limba latină „gladius”, ce înseamnă sabie. Această denumire i-a fost dată graţie aspectului său de tijă alungită şi ascuţită către vârf. Florile cresc orientate într-o parte, în formă de spic. Acestea sunt asociate aventurilor, fiind simbolul dragostei autoritare, grăbite, dar care nu cunoaşte renunţarea.

Altfel de irişi
Gladiolele sunt înrudite cu irisul. La începuturi, florile aveau doar culoarea alb-gălbui, iar ulterior separării speciei au devenit roşu-portocaliu. Dacă acestea sunt rezultatul hibridării, atunci gladiolele pot fi şi în nuanţe de albastru sau de mov. Planta poate ajunge la o înălţime de 100 cm. Toamna este momentul propice pentru a planta tuberculii, pentru ca primăvara să vă bucuraţi de primele flori.

Adoră solurile nisipoase
Plantarea tuberculilor se face toamna, pentru a se obişnui cu pământul. Dacă planta este cât de cât dezvoltată, gladiola poate fi sădită începând cu luna martie şi continuând cu iunie, pentru a avea o grădină înfloritoare până toamna. Temperatura solului nu trebuie să fie mai mică de 12 grade Celsius. Iubeşte căldura, iar expunerea directă la soare o avantajează. Solurile potrivite sunt cele nisipoase şi bine drenate, deoarece rădăcinile se extind cu uşurinţă. Nu este răpusă de dăunători şi nici nu necesită fertilizare, gladiola luându-şi substanţele nutritive din sol. Evitaţi să plantaţi florile mai mulţi ani la rând pe acelaşi loc, ci lăsaţi o pauză de cinci ani.

Plantaţi-le la adâncime mică
Pentru că sunt plante fragile, gladiolele trebuie să fie aşezate la o distanţă de 15 cm între fiecare bulb, la o adâncime mică. Smulgeţi toate buruienile din preajma lor, lăsând doar iarba, pentru a vă asigura un spectacol floral de neuitat. Udarea se face doar atunci când solul este uscat, o dată pe săptămână, dar în cantităţi mari. Atenţie! Nu pulverizaţi apă pe gladiole, pentru că le veţi distruge. Mai mult, amplasaţi-le într-un loc ferit de ploile acide sau cu pietre. Lipsa apei determină uscarea florilor în teacă, şi ulterior a tulpinii.

Legendă

Legenda spune că apariţia gladiolelor datează de acum 2.000 de ani. Erau două gemene cu caractere diferite, care au decedat în acelaşi timp. Mama lor, care le iubea nespus de mult, s-a rugat Domnului ca să nu îi ia fiicele la Ceruri atât de devreme. Dumnezeu a cedat rugăminţilor femeii, astfel că le-a dat viaţă celor două surori din nou, cea ascultătoare devenind un crin, iar cealaltă, cu o fire mai aventurieră - gladiolă.